"În opinia noastră, cifrele avansate în diverse adresări publice sunt extrem de relative. Nu mă feresc să spun că sunt uneori chiar hazardate", a spus ministrul.
"Nu am niciun fel de evaluare. Nu am avut-o niciodată şi vreau să vă spun că nici nu ne interesează acest lucru. Ceea ce însă a fost important şi argumentează ceea ce eu încerc să vă spun este că, practic, din 1997 prin Tratatul politic de bază între România şi Ucraina şi acordul conex încheiat prin schimb de scrisori al miniştrilor de Externe, ambele părţi au interzis executarea oricărui fel de activitate de exploatare în acea zonă", a adăugat Diaconescu.
Ministrul a apreciat că datele sunt "relative", cu atât mai mult cu cât "prospectarea ştiinţifică era posibilă dar acest lucru nu s-a făcut de către companii sau de una din părţi, neexistând (...) date certe în ceea ce priveşte eventualele zăcăminte din acea zonă".
"Aşa că, aceste cantităţi uriaşe de gaze, de petrol ar urma să fie constatate dacă există sau nu abia după ce se intră în operaţiuni petroliere serioase care presupun nu doar prospectare ci şi o activitate economică destul de laborioasă pentru că zona de exploatare este destul de dificilă", a spus Diaconescu.
Ministrul a mai spus că, din informaţiile pe care le-a reţinut inclusiv din discuţiile cu partea ucraineană, "este necesară prezenţa unor companii internaţionale cu experienţă şi foarte mari pentru a putea pune în aplicare un bun proiect".
"Deocamdată, neexistând astfel de activităţi economice foarte serioase nu putem spune nici cu grad relativ de siguranţă dacă într-adevăr există rezerve care ar fi de o parte sau alta(...). Ceea ce este clar este că în zonă există rezerve de hidrocarburi. Cantitatea şi posibilitatea de exploatare a acestora este deocamdată incertă", a spus el.
Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga a recunoscut, săptămâna trecută, jurisdicţia şi drepturile suverane ale României pentru o suprafaţă de platou continental şi zonă economică exclusivă de 9.700 de kmp, respectiv 79,34% din zona în dispută cu Ucraina.