"Cum ar fi ca o bancă centrală sau un guvern să se împrumute? Ca să ce?... Să acopere un gol de finanţare al sectorului privat care nu se ştie cât de mare este? (...) La un acord apar costuri de sute de milioane de euro, care se vor resimţi în viitor. Cineva le va plăti", a afirmat Isărescu la întâlnirea cu ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, şi reprezentanţii băncilor.
El a menţionat însă că dacă o parte a băncilor comerciale "nu vor putea să rostogolească toate liniile de finanţare" şi va apărea o scădere a creditării fără a fi compensată de băncile româneşti, atunci s-ar putea observa o scădere a economiei şi o creştere a deficitului, ceea ce ar crea probleme.
"Suntem deschişi la ideea unei finanţări externe, dar nu pe picior. Discuţiile să se facă pe o bază solidă. Avem o primă bază de evaluare şi solicităm o corelare şi din partea băncilor comerciale şi a specialiştilor interni şi externi", a spus Isărescu.
Guvernatorul a recunoscut că datoria privată pe termen scurt este mare, dar a reamintit că sumele sunt concentrate la câteva bănci şi câteva corporaţii mari.
El a mai atras atenţia să nu se mai creze confuzie şi să se discute distinct despre datoria publică aflată la cele mai mici niveluri din Europa şi datoria privată.