Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoEl a atras atenţia că evoluţia cursului de schimb reprezintă o "mare incertitudine" a economiei, în contextul în care România este legată de regiune.
"Oricât am încerca să ne decuplăm, şi vedeţi că încercăm să nu mai semănăm cu ţara x sau y, suntem în zonă", a spus Isărescu.
El a menţionat că BNR a intervenit pe piaţă între 2005 şi 2007 şi a cumpărat 10 miliarde de euro.
"Am preferat această apreciere a cursului, iar piaţa fiind subţire se îndeplineau previziunile unora, care erau atunci optimişti şi spuneau să ajungă cursul de 3,5 lei/euro", a menţionat guvernatorul băncii centrale.
Oficialul a arătat că BNR, după ce a cumpărat euro şi a furnizat lei pe piaţă, a început operaţiunile de sterilizare.
"La un punct eram înăbuşiţi de atâta sterilizare. Cu o mână cumpăram valută, cu cealaltă lei, pentru ca să nu stimulăm băncile în acea afluenţă de lei, cu dobânzi care mergeau spre zero, să dea şi mai multe credite. Greu acest proces", a spus Isărescu.
El a mai menţionat că atunci când cursul se situa la 3,1-3,2 lei/euro (în vara anului 2007 - n.r.), BNR a cumpărat trei miliarde de euro.
"Acum îmi pare rău că nu am cumpărat mai mult, trebuia într-adevăr să lucrăm şi mai mult. Dar dă-i românului mintea de atunci", a continuat guvernatorul băncii centrale.
El a comparat băncile comerciale cu nişte oameni, care "îşi pun joben, monoclu, şi se duc la hipodrom şi pariază" pe deprecierea leului sau pe aprecierea monedei naţionale.
Isărescu a atras atenţia că trebuie să ne uităm şi la realităţile economiei româneşti, în contextul în care există o teorie întreagă despre impactul negativ al mişcărilor violente de curs asupra economiei reale.
În plus, el a arătat că evoluţia cursului de schimb influenţează o ţară întreagă, nu doar sectorul creditelor în valută.
