Preşedintele Ungariei a menţionat că la nivelul guvernului ungar a fost constituită o comisie "care să elaboreze o reglementare în acest sens".
"Am discutat cu preşedintele României şi despre problema reprezentării parlamentare, am stabilit că trebuie să facem un gest ca şi această minoritate să fie reprezentată în Parlament. Trebuie să le punem la dispoziţie, însă, şi baza juridică pentru intrarea în Parlament, altfel nu vor reuşi", a spus Solyom.
El a menţionat că în Parlamentul ungar există instituţia ombudmanului pentru minorităţi şi că la acest nivel, parlamentar, se află în elaborare "un proiect de lege". "Aşteptăm poziţia Parlamentului faţă de acest subiect", a mai spus preşedintele ungar.
El a fost întrebat de un ziarist român dacă există posibilitatea ca minoritatea românească din Ungaria să fie reprezentată în Parlament, aşa cum se întâmplă cu minoritatea maghiară din România şi în câte şcoli din Ungaria este considerată româna ca limbă maternă. Referitor la problema numărului de şcoli preşedintele ungar a răspuns: "Din păcate o cifră exactă nu aş putea să vă spun dar ştiu că în Ungaria funcţionează 46 de autoguvernări româneşti".
El a adăugat că aceste colectivităţi şi-au putut organiza în baza drepturilor colective conferite de constituţia ungară minorităţilor propriile autoguvernări. El a adăugat că există 1.600 de elevi care învaţă limba română, menţionând însă că nu poate spune precis în câte şcoli generale se întâmplă acest lucru.
Solyo a ţinut să adauge că există un gimnaziu românesc în oraşul Ghyula şi există de asemenea trei universităţi în care funcţionează catedre de limba română.
"Acest sistem al autoguvernării compensează oarecum reprezentarea în Parlament. Din cauza numărului redus al persoanelor care compun minoritatea românească accederea în parlament este destul de dificilă pentru că alegerea unui parlamentar se face cu cel puţin 40.000 de voturi", a spus preşedintele Ungar, menţionând că în Constituţia acestei ţări se prevede că cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale "sunt făuritoare de stat" şi că, spre deosebire de România, Ungaria nu este stat naţional unitar, ci format din mai multe minorităţi "care au drept la reprezentare la toate nivelurile" astfel încât minorităţile beneficiază şi de drepturi colective.
Preşedintele ungar a precizat că fiecare cetăţean ungar are în mod egal drept la vot.
"Această contradicţie dintre dreptul la vot şi reprezentarea parlamentară este compensată oarecum de sistemul autoreprezentării. Astfel, chiar şi o comunitate de 5-10-15.0000 de persoane poate beneficia de autoguvernare la nivel local", a spus Solyom.