"De ce nu doreşte, după părerea mea, domnul Băsescu un acord cu FMI? Pentru că un acord care să prevadă şi virarea sumelor de la FMI ar presupune o monitorizare foarte strictă. Iar anul acesta este un an electoral şi domnul Băsescu vizează un nou mandat prezidenţial. Cu o constrângere de tip FMI, marja de manevră a domnul Băsescu în calitate de prim-minstru va fi foarte redusă", a susţinut Tăriceanu.
El a apreciat că actualul buget, dar şi o monitorizare a FMI nu vor mai permite Guvernului să facă "o serie de jonglerii nejustificate" prin care să încerce să-şi ducă la îndeplinire o serie de promisiuni electorale.
Liderul PNL a menţionat că în problema unui acord cu FMI a observat "o clară confuzie şi contradicţie între factorii de putere actuali".
"În timp ce preşedintele Băsesecu spune ar vrea un acord cu FMI, dar banii să fie luaţi de la UE, vorbind de o sumă de 6-7 miliarde de euro, Geoană vorbeşte de 20 de miliarde, în condiţiile în care bugetul României are 51 de miliarde de euro", a spus fostul premier.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi, că nu este partizanul unui împrumut de la FMI, ci din bani europeni şi a menţionat că a anunţat Comisia Europeană că România intenţionează să contracteze un împrumut de 6-7 miliarde euro, sub supravegherea Fondului.
"Avem nevoie de la FMI de un acord de supraveghere", a explicat preşedintele, precizând că UE nu dispune de un astfel de mecanism pentru a verifica gestionarea banilor împrumutaţi statelor membre.
Preşedintele PSD, Mircea Geoană, a declarat, miercuri seară, la B1TV, că România are nevoie, în luna mai, de circa 20 de miliarde de euro pentru finanţarea deficitului, el vorbind, totodată, de un împrumut posibil de la FMI de 6 sau 7 miliarde de euro.
"Avem nevoie de cel puţin şase-şapte miliarde de euro, împrumut. Posibil şi de la FMI. Cei care au spus că nu vom avea nevoie de FMI s-au cam pripit. Prin luna mai avem nevoie de vreo 20 de miliarde de euro să ne finanţăm deficitul", a spus Geoană.
Guvernul are o problemă legată de finanţarea deficitului şi dispune de mai multe soluţii pentru contractarea unui împrumut, atât din partea Comisiei Europene, cât şi a Fondului Monetar Internaţional, niciuna dintre aceste variante nefiind în prezent exlusă, a declarat, joi, premierul Emil Boc.
O misiune a FMI se află începând de marţi în România pentru o vizită regulată, programată în mod curent între consultările anuale, pentru a evalua situaţia economică şi a discuta politicile cu noul Guvern. Misiunea se va încheia miercurea viitoare, pe 4 februarie.
La finele săptămânii trecute, FMI a transmis un comunicat de presă în care preciza că România nu a cerut sprijin financiar din partea Fondului, iar instituţia nu presează autorităţile de la Bucureşti în această privinţă.