România e pe primul loc în Europa la incidenţa cazurilor de cancer cervical

În ceea ce priveşte cancerul la sân, România este pe ultimul loc la incidenţa cazurilor, însă numărul persoanelor care mor de această boală este foarte mare.

Situaţia este asemănătoare şi la capitolul cancer cervical, unde România ocupă penultimul loc, însă rata deceselor este mult mai mare.

Aproximativ 23 la sută din decesele la femei şi 29 la sută din cele la bărbaţi sunt cauzate de o formă de cancer. Cancerul este a doua cea mai mare cauză a deceselor din UE, pe primul loc situându-se bolile circulatorii.

România e printre singurele state membre care nu derulează niciun program complet de efectuare a testelor screening pentru depistarea precoce şi pervenirea cancerului, potrivit documentului citat.

Programele de screening se referă la efectuarea unor teste screening bazate pe recoltarea de probe şi administrarea ulterioară a unui tratament adecvat, pentru monitorizarea populaţiei care prezintă riscul de a se îmbolnăvi de cancer, prevenirea bolii sau tratarea sa din stadii incipiente.

Ministerele Sănătăţii din statele membre au adoptat în mod unanim, în decembrie 2003, Recomandarea Consiliului Europei privind derularea unor programe de depistare precoce a cancerului. Implementarea testelor s-a făcut sub egida programului "Europa împotriva cancerului", consolidat prin actualul Program de Sănătate în Reţeaua Europeană privind Cancerul.

Paşii programului sunt identificarea şi invitarea populaţiei-ţintă, personal, să-şi facă testul, apoi efectuarea testului screening, stabilirea unui diagnostic, tratarea eventualelor leziuni care ar putea duce la cancer şi îngrijirea în stadiu de convalescenţă. Programul vizează, în mod special, persoanele sănătoase şi le include în categorii de vârstă. Spre exemplu, în ceea ce priveşte testele de screening pentru cancerul la sân, populaţia vizată este reprezentată de femei cu vârste între 50 şi 69 de ani, cărora li se efectuează mamografii.

Potrivit raportului, există mai multe tipuri de programe de screening. Se disting, în primul rând, programele care vizează direct populaţia identificată ca prezentând un anumit grad de risc şi în cadrul cărora persoanele sunt invitate să beneficieze de aceste teste ("population-based screening"). De cealaltă parte sunt programele care derulează teste screening fără invitaţie personală ("non-population based screening"). Mai există şi programe numite "gri" sau "aleatorii", în care pot fi testate femei de orice vârste, conform sau neconform cu Recomandarea Consiliului, cu sau fără finanţare din fonduri publice, depinzând de politica statului în care se desfăşoară programul. Acestea se numesc "non-programme screening".

În ceea ce priveşte România, ea se situează pe acelaşi loc cu Malta şi Slovenia la capitolul programe screening "population-based" pentru cancerul la sân, cu un grad de implementare a testelor de cinci la sută. Pentru cancerul cervical, România planifică şi pilotează, deocamdată, un program de screening, cu un grad de implementare de patru la sută, performanţe mai proaste fiind obţinute doar de Irlanda şi Potrugalia (trei la sută). Ţara noastră a început planificarea şi pentru un program ce vizează cancerul colorectal, completat în proporţie de şase la sută.