Întrebările adresate PE se referă, în principal, la subiecte de politică internă ale României. Potrivit comunicatului, corupţia, dispoziţiile guvernului român cu privire la taxa de înmatriculare a autoturismelor, restituirea proprietăţilor şi dreptul la proprietate revin frecvent în scrisorile cetăţenilor români.
Sunt întâlnite, de asemenea, în mod constant propuneri de ameliorare a legislaţiei naţionale şi a drepturilor persoanelor cu handicap dar şi plângeri referitoare la deciziile autorităţilor naţionale în afaceri judiciare în curs sau finalizate, potrivit PE.
Românii solicită de asemenea nformaţii referitoare la organizarea de stagii şi de vizite în cadrul Parlamentului European, precum şi la posibilitatea de a ocupa posturi de funcţionari europeni.
Totodată, potrivit PE, românii se interesează, în acest context, în legătură cu structura, rolul politic şi activităţile Legislativului European dar şi despre activităţile desfăşurate de europarlamentarii români.
Românii sunt de asemenea frecvent interesaţi să afle despre finanţarea acordată de Uniunea Europeană în cadrul proiectelor şi programelor sale, în special în cadrul politicii regionale şi în domeniul agriculturii, precizează PE.
Totodată, potrivit PE, cetăţenii români sunt interesaţi de funcţionarea instituţiilor europene şi de relaţiile interinstituţionale la nivel comunitar, precum şi de viitorul Europei, în special în ceea ce priveşte Tratatul de la Lisabona şi punerea în practică a Strategiei de la Lisabona pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă.
Kosovo, Iranul şi Rusia sunt punctele de interes ale romnilor în ceea ce priveşte politica externă. Dar, potrivit PE, aspecte legate de religie, sărăcia în lume şi drepturile omului sunt alte teme recurente în scrisorile cetăţenilor români.
Românii sunt de asemenea interesaţi de transpunerea acquis-ului comunitar în legislaţia naţională şi aplicarea sau nu a legilor comunitare la domenii specifice (proprietate, drepturile persoanelor cu handicap, fiscalitate).
De asemenea, libertatea de circulaţie a lucrătorilor, dreptul la muncă, deschiderea pieţei muncii a ţărilor membre ale Uniunii Europene pentru cetăţenii români şi recunoaşterea diplomelor sunt printre subiectele de interes.
Nu mai puţin, situaţia câinilor abandonaţi şi cazurile de cruzime faţă de animale sunt semnalate şi denunţate energic la Parlamentul European.
Potrivit PE, în fiecare an, zeci de mii de cetăţeni din Uniunea Europeană şi chiar din lumea întreagă se adresează Parlamentului European pentru a se informa, a face propuneri sau pentru a prezenta plângeri. De la aderarea României la UE, cetăţenii români şi-au utilizat mult dreptul de a adresa întrebări Parlamentului European în limba naţională sau în una dintre celelalte limbi oficiale ale Uniunii Europene.
Potrivit raportului de activitate pentru 2007 al Comisiei pentru Petiţii a Parlamentului European, prezentat la sfârşitul lui septembrie 2008, România a ocupat locul al treilea, cu un număr de 43 de petiţii depuse la PE, după Spania (254) şi Germania (212).