Ministrul Justiţiei susţine că sunt întemeiate amendamentele Parchetului privind Legea 298

Procurorul general al României anunţa, marţi, că va solicita ministrului Justiţiei modificarea unor prevederi din Legea 298/2008, urmând să transmită observaţiile sale în acest sens, nemulţumit de condiţiile impuse la solicitarea listingurilor de convorbiri.

Predoiu a confirmat primirea amendamentelor şi a spus că acestea vor fi analizate.

"Pot să vă spun, aşa la prima vedere ca jurist - mie mi se pare că ele sunt intemeiate. Nu vreau sa ma antepronunţ, o să las, conform politicii mele la minister, ca experţii să-şi spună cuvântul şi vom formula, la rândul nostru, o poziţie de politică faţă de propunerea procurorului general, Codruţa Kovesi", a spus ministrul Predoiu.

El a adăugat că argumentele procurorului general sunt "absolut rezonabile. "Cunosc foarte bine cu ce dificultăţi se confruntă (procurorii-n.r.) în aceste cazuri speciale de criminalitate transfrontalieră, răpiri de persoane etc. Există şi o preocupare la nivel european", a declarat demnitarul, adăugând că, anul trecut, în Marea Britanie, era o mare dezbatere pe tema răpirilor, a traficului de persoane, a cooperării transfrontaliere pe această temă.

Ministrul a mai spus că se va lămuri şi ceea ce înseamnă "infracţiuni grave", cazuri în care, potrivit prevederilor Legii 298, procurorii pot cere instanţei mandat pentru obţinerea de date personale. "Vom susţine propunerile cu anumite amendamente", a adăugat Predoiu.

Listingul comunicărilor purtate de pe un post telefonic e relevant în cazurile de dispariţie a unor minori sau în cele de omor, pentru efectuarea unor hărţi informaţionale, acestea fiind necesare în faza investigativă a cauzei, iar Legea 298/2008 îngrădeşte nepermis accesul anchetatorilor la date.

"Examinând domeniul de aplicare şi scopul Directivei 24/2006 CE a Parlamentului European, transpusă în legislaţia naţională prin Legea 298/2008, respectiv obligarea furnizorilor de servicii de a reţine anumite date generate în procesul furnizării de servicii de comunicaţii electronice, precum şi utilizarea datelor reţinute în scopul investigării, detectării şi punerii sub acuzare pentru comiterea unor infracţiuni grave, se observă că, deşi textul este preluat în legea română în chiar articolul 1, prin dispoziţiile ulterioare, Legea 298/2008 îngrădeşte nepermis accesul organelor de aplicare a legii la datele reţinute, excluzând posibilitatea obţinerii lor în faza de investigare", susţine Ministerul Public.

Principalele impedimente sunt dispoziţiile care privesc procedura solicitării datelor reţinute, spune sursa citată.

Astfel, conform articolului 16 al legii, accesul la datele reţinute va putea fi obţinut numai după începerea urmăririi penale şi numai cu autorizarea motivată a preşedintelui instanţei competente să judece cauza în fond. În opinia Ministerului Public, aceasta este o reglementare mai restrictivă decât interceptarea comunicărilor, care, potrivit Codului de procedură penală, se poate face şi înaintea începerii urmăririi penale.

"Ne exprimăm serioase îndoieli cu privire la eficienţa cercetărilor care se efectuează în cazul infracţiunilor informatice (acces neautorizat în sisteme informatice, fraudă sau fals informatic) în condiţiile în care identificarea unor adrese de IP, log-urile de acces sau date asemănătoare ar putea fi obţinute numai după începerea urmăririi penale", susţine sursa citată.

De asemenea, explică Ministerul Public, listingul comunicărilor purtate de pe un post telefonic este relevant în cazurile de dispariţie a unor minori sau în cazuri de omor pentru efectuarea unor hărţi informaţionale, acestea fiind necesare în faza investigativă a cauzei.

"Or, urmărirea penală se poate dispune atunci când sunt date sau indicii temeinice că s-a comis o faptă penală", arată sursa citată

Alt punct criticat de Ministerul Public este cel referitor la datele reţinute de operatorii de telecomunicaţii care pot fi solicitate numai pentru cercetarea infracţiunilor grave, aşa cum sunt definite ele în Legea 39/2003 de combatere a criminalităţii organizate.

Astfel, spun anchetatorii, nu vor putea fi solicitate date pentru infracţiuni cum sunt: vătămarea corporală gravă, viol, tâlhărie, act sexual cu un minor, furt din locuinţe, fals în înscrisuri şi uz de fals.

Termenul de stocare a datelor este de doar şase luni, ceea ce va îngreuna activitatea de strîngere a probelor în cazurile de crimă organizată, corupţie sau cauze care se continuă în timp, subliniază Ministerul Public.

"Prelucrarea, stocarea şi aranjarea datelor reţinute în baze de date constituie activităţi automate, fără relevanţă sau impact pentru autorităţile îndreptăţite, în cazul nostru organele de cercetare penală, de urmărire penală. În acest context valoarea informaţiilor reţinute este zero, până în momentul în care, într-un caz specific - cauză/lucrare penală - acestea pot conduce la stabilirea unei situaţii de fapt, a unui serviciu, a unui echipament şi finalmente a unui utilizator, existând indicii că s-a comis o infracţiune, gravă. Chiar şi în acest caz valoarea acestora este una istorică şi nu documentară, cum este de exemplu valoarea unei interceptări a convorbirilor telefonice", explică Ministerul Public.

Procurorul general Codruţa Kovesi a susţinut, marţi, că trebuie modificate prevederi ale legilor privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi anunţă că va trimite Ministerului Justiţiei observaţiile sale în acest sens, nemulţumit de condiţiile impuse la solicitarea listingurilor de convorbiri.

După bilanţul de marţi al activităţii Poliţiei Române, Codruţa Kovesi a declarat jurnaliştilor că va înainta, miercuri, Ministerului Justiţiei observaţiile sale cu privire la carenţele legislative legate de prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, demnitarul răspunzând unor întrebări referitoare la Legea privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii, intrată marţi în vigoare.

Codruţa Kovesi a subliniat că procurorii speră să se modifice aceste dispoziţii, întrucât listingurile convorbirilor telefonice pot fi cerute de la companiile de telefonie mobilă doar în cazuri de infracţiuni grave şi doar dacă este începută urmărirea penală.

Mai mult, procurorul general a afirmat că termenul de şase luni pentru stocarea datelor este insuficient în cazul unor investigaţii complexe.

Potrivit legii, care intră în vigoare miercuri, furnizorii de servicii de comunicaţii pot da procurorilor date de trafic şi localizare corespunzătoare serviciilor de acces la internet, poştă electronică şi telefonie prin internet doar dacă au început urmărirea penală în dosarul pentru care cer informaţiile.

Pe de altă parte, reţinerea de date de trafic şi localizare corespunzătoare serviciilor de acces la internet, poştă electronică şi telefonie prin internet se vor aplica începând cu 15 martie 2009, conform Monitorului Oficial numărul 780, în care a fost publicată Legea 298 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii, precum şi pentru modificarea Legii 506/2004 referitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice.

Noua reglementare se aplică datelor de trafic şi de localizare a persoanelor fizice şi juridice, precum şi datelor conexe necesare pentru identificarea abonatului sau utilizatorului înregistrat, stabilind în sarcina furnizorilor de servicii şi reţele publice de comunicaţii electronice obligaţia de a reţine anumite date generate sau prelucrate în cadrul activităţii lor de furnizare a serviciilor de comunicaţii electronice, pentru punerea acestora la dispoziţia autorităţilor competente (MIRA, Ministerul Public, SRI şi SIE) în scopul utilizării în cadrul activităţilor de cercetare, de descoperire şi de urmărire a infracţiunilor grave.

Potrivit noii legi, infracţiunea gravă este cea care încalcă Legea 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate şi Legea 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului.

Furnizorii de reţele publice de comunicaţii şi furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului au obligaţia de a asigura, pe cheltuiala proprie, crearea şi administrarea unei baze de date în format electronic, în vederea reţinerii, timp de şase luni de la momentul efectuării comunicării, a următoarelor categorii de date: date necesare pentru urmărirea şi identificarea sursei unei comunicări; date necesare pentru identificarea destinaţiei unei comunicări; date necesare pentru a determina data, ora şi durata comunicării; date necesare pentru identificarea tipului de comunicare; date necesare pentru identificarea echipamentului de comunicaţie al utilizatorului sau a dispozitivelor ce servesc utilizatorului drept echipament; date necesare pentru identificarea locaţiei echipamentului de comunicaţii mobile.

Solicitarea autorităţilor privind transmiterea de date reţinute în condiţiile noii legi se realizează numai după ce a fost începută urmărirea penală, cu autorizarea motivată a preşedintelui instanţei - căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia, în a cărei circumscripţie se află sediul parchetului din care face parte procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală ori a judecătorului desemnat de acesta, la cererea procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală - dacă sunt date sau indicii temeinice privind pregătirea sau comiterea unei infracţiuni grave.

Solicitarea transmiterii datelor poate fi autorizată şi de procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală ori căruia i-ar reveni această competenţă, în caz de urgenţă, prin ordonanţă motivată, urmând ca instanţa să se pronunţe cu privire la legalitatea şi temeinicia ordonanţei anchetatorului în cel mult 48 de ore.

Până la aceste modificări legislative, procurorii puteau cere direct de la companiile de telefonie mobilă listingul de convorbiri, fără a avea mandat de la judecător. Noile prevederi sunt considerate benefice de către judecători.

Ministerul Comunicaţiilor are la dispoziţie 30 de zile pentru a elabora normele metodologice de aplicare a legii. Monitorizarea aplicării prevederilor legii va fi făcută de Autoritatea Naţională de Supraveghere a Aplicării Datelor cu Caracter Personal.