"Trebuie să întărim rolul statului în prevenirea unor acţiuni de natură teroristă sau cu risc de destabilizare statală. Acest lucru este corect şi se întâmplă în toată lumea civilizată. Dar în acelaşi timp trebuie să fim consţienţi de faptul că în România există încă o teamă sau o suspiciune că astfel de instrumente (stocarea informaţiilor telefonice, sms, internet, n.r.) ar putea să fie folosite pentru consolidarea unor tendinţe autoritariste în statul român", a declarat Geoană la ceremonia de preluare a mandatului de ministru al Administraţiei şi Internelor, de către Liviu Dragnea.
Geoană a arătat, totodată, că este firesc ca statul român şi cei care aplică legea să fie dotaţi cu instrumente moderne, adaptate unei ere globalizate, dar şi-a manifestat convingerea că "fermentul democratic" din societatea românească va aduce un echilibru corect cu privire la protecţia faţă de invadarea nejustificată a vieţii private.
El a arătat că, în opinia sa, este momentul ca în România să existe o dezbatere publică cu privire la această temă sensibilă.
"Încă mai avem cu toţii undeva în spatele creierului nostru amintirea unui stat care reprima cetăţeanul şi îl priva de libertăţile sale fundamentale. Nu am făcut Revoluţie şi nu am petrecut 20 de ani de democratizare pentru a înclina balanţa în altă direcţie", a spus Geoană.
El s-a arătat convins că autorităţile statului vor folosi cu extrem de mare prudenţă această nouă pârghie necesară pentru îndeplinirea atribuţiilor statului de drept.
Procurorul general Codruţa Kovesi a susţinut, marţi, că trebuie modificate prevederi ale legilor privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi anunţă că va trimite Ministerului Justiţiei observaţiile sale în acest sens, nemulţumită de condiţiile impuse la solicitarea listingurilor de convorbiri.
După bilanţul de marţi al activităţii Poliţiei Române, Codruţa Kovesi a declarat jurnaliştilor că va înainta, miercuri, Ministerului Justiţiei observaţiile sale cu privire la carenţele legislative legate de prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, demnitarul răspunzând unor întrebări referitoare la Legea privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii, intrată marţi în vigoare.
Codruţa Kovesi a subliniat că procurorii speră să se modifice aceste dispoziţii, întrucât listingurile convorbirilor telefonice pot fi cerute de la companiile de telefonie mobilă doar în cazuri de infracţiuni grave şi doar dacă este începută urmărirea penală.
Mai mult, procurorul general a afirmat că termenul de şase luni pentru stocarea datelor este insuficient în cazul unor investigaţii complexe.
Potrivit Legii privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii, care intră în vigoare miercuri, furnizorii de servicii de comunicaţii pot da procurorilor date de trafic şi localizare corespunzătoare serviciilor de acces la internet, poştă electronică şi telefonie prin internet doar dacă au început urmărirea penală în dosarul pentru care cer informaţiile.
Pe de altă parte, reţinerea de date de trafic şi localizare corespunzătoare serviciilor de acces la internet, poştă electronică şi telefonie prin internet se vor aplica începând cu 15 martie 2009, conform Monitorului Oficial numărul 780, în care a fost publicată Legea 298 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii, precum şi pentru modificarea Legii 506/2004 referitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice.
Noua reglementare se aplică datelor de trafic şi de localizare a persoanelor fizice şi juridice, precum şi datelor conexe necesare pentru identificarea abonatului sau utilizatorului înregistrat, stabilind în sarcina furnizorilor de servicii şi reţele publice de comunicaţii electronice obligaţia de a reţine anumite date generate sau prelucrate în cadrul activităţii lor de furnizare a serviciilor de comunicaţii electronice, pentru punerea acestora la dispoziţia autorităţilor competente (MIRA, Ministerul Public, SRI şi SIE) în scopul utilizării în cadrul activităţilor de cercetare, de descoperire şi de urmărire a infracţiunilor grave.
Potrivit noii legi, infracţiunea gravă este cea care încalcă Legea 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate şi Legea 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului.
Furnizorii de reţele publice de comunicaţii şi furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului au obligaţia de a asigura, pe cheltuiala proprie, crearea şi administrarea unei baze de date în format electronic, în vederea reţinerii, timp de şase luni de la momentul efectuării comunicării, a următoarelor categorii de date: date necesare pentru urmărirea şi identificarea sursei unei comunicări; date necesare pentru identificarea destinaţiei unei comunicări; date necesare pentru a determina data, ora şi durata comunicării; date necesare pentru identificarea tipului de comunicare; date necesare pentru identificarea echipamentului de comunicaţie al utilizatorului sau a dispozitivelor ce servesc utilizatorului drept echipament; date necesare pentru identificarea locaţiei echipamentului de comunicaţii mobile.
Solicitarea autorităţilor privind transmiterea de date reţinute în condiţiile noii legi se realizează numai după ce a fost începută urmărirea penală, cu autorizarea motivată a preşedintelui instanţei - căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia, în a cărei circumscripţie se află sediul parchetului din care face parte procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală ori a judecătorului desemnat de acesta, la cererea procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală - dacă sunt date sau indicii temeinice privind pregătirea sau comiterea unei infracţiuni grave.
Solicitarea transmiterii datelor poate fi autorizată şi de procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală ori căruia i-ar reveni această competenţă, în caz de urgenţă, prin ordonanţă motivată, urmând ca instanţa să se pronunţe cu privire la legalitatea şi temeinicia ordonanţei anchetatorului în cel mult 48 de ore.
Până la aceste modificări legislative, procurorii puteau cere direct de la companiile de telefonie mobilă listingul de convorbiri, fără a avea mandat de la judecător. Noile prevederi sunt considerate benefice de către judecători.
Ministerul Comunicaţiilor are la dispoziţie 30 de zile pentru a elabora normele metodologice de aplicare a legii. Monitorizarea aplicării prevederilor legii va fi făcută de Autoritatea Naţională de Supraveghere a Aplicării Datelor cu Caracter Personal.