Liderul Uniunii a spus, marţi, într-o conferinţă de presă, că în cazul unei modificări radicale a legii fundamentale, ar trebui să existe o abordare radicală şi în domeniul relaţiilor interetnice.
"Trebuie regândită definiţia de stat naţional, trebuie regândit statutul limbilor minorităţilor, statutul limbii maghiare la nivel regional", a susţinut preşedintele UDMR.
El a afirmat că "Dacă există intenţia de a schimba în mod radical Constituţia, ceea ce trebuie foarte bine discutat şi dezbătut, atunci, după părerea UDMR, nu am putea face acest lucru fără să ne gândim la problema extrem de importantă, cea a relaţiilor interetnice", a afirmat el.
Potrivit liderului UDMR, acesta este o problemă "reală, importantă, de o anumită greutate", mai ales în anumite zone ale ţării, în primul rând în Ardeal.
În opinia sa, limba maghiară ar trebui să primească la nivel zonal sau regional, alt statut decât în prezent, el amintind, de asemenea, problema autonomiei administrative a unor zone sau problema autonomiei culturale a minorităţilor.
Pe de altă parte, Marko a declarat că, în prezent, în Constituţie există dispoziţii "bune" în domeniul minorităţilor.
"Ceea ce dispune Constituţia în ceea ce priveşte minorităţile este un lucru bun şi anume drepturi privind învăţământul în limba maternă şi dreptul de utilizare a limbii materne în administraţie, în justiţie, în instituţiile de stat", a arătat el, menţionând că acestea sunt, de fapt, drepturi individuale.
"Dacă regândim Constituţia atunci, după părerea nostră, trebuie să ne gândim şi la drepturile colective ale minorităţilor", a susţinut liderul Uniunii.
El a spus că o altă schimbare radicală, nu ar presupune neapărat drepturi colective, ci pur şi simplu" o lărgire a drepturilor minorităţilor, "un statut regional, zonal, oficial privind limba maghiară".
Potrivit afirmaţiilor sale, şi în acest moment există dreptul de utilizare, la un procentaj de 20 la sută, a limbii maghiare "în anumite ipostaze", dar această limbă nu are un statut oficial, ca o a doua limbă în respectivele zone după limba oficială a întregii ţări, limba română.
Comisia prezidenţială de analiză a regimului politic şi constituţional, şi-a prezentat, miercurea trecută, raportul, la Palatul Cotroceni.
Cu această ocazie, şeful statului a arătat că are zece opţiuni proprii în perspectiva unei revizuiri a Constituţiei.
Băsescu a declarat că una dintre opţiunile sale în privinţa revizuirii constituţionale se referă la instituirea unui regim semiprezidenţial, fiind necesară clarificarea semiprezidenţialismului prin corelarea legitimităţii şefului statului cu pârghiile pe care le are.
În plus, şeful statului a declarat că mecanismul dizolvării Parlamentului trebuie să reprezinte un ultim recurs pentru încheierea crizelor, arătând că nu va duce la sporirea autorităţii şefului statului ci la capacitatea instituţiilor de a acţiona responsabil în momente de criză.
Traian Băsescu a mai arătat că este necesară regândirea dispoziţiilor constituţionale privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
În opinia acestuia, România are nevoie de o Constituţie "care să nu ne împingă la conflicte", şi a arătat că revizuirea legii este "târzie", pentru că ar fi trebuit realizată încă din 2005, astfel că acum "nu mai eram în situaţia de a descoperi toate deficienţele ei".