Sindicaliştii din învăţământ cer 6% din PIB pentru Educaţie, altfel ar putea relua protestele

Sindicaliştii din învăţământ spun că dacă nu primesc în bugetul pentru Educaţie 6% din PIB pentru a putea fi aplicată Legea 221/2008 de majorare cu 50 la sută a salariilor cadrelor didactice şi a fi respectat Pactul pentru educaţie, vor lua în calcul reluarea protestelor.

Preşedintele Federaţiei "Spiru Haret", Gheorghe Isvorau, a spus, la finalul discuţiilor cu ministrul Educaţiei, Ecaterina Andrtonescu, că federaţia pe care o reprezintă va face un "lobby deosebit" pentru ca bugetul Educaţiei pe 2009 să reprezinte 6% din PIB.

"Ministrul Ecaterina Andronescu susţine că va fi acordat acest procent pentru Educaţie. Deocamdată nu avem de ce să ne îndoim de minister privind susţinerea", a spus Isvoranu.

Preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, Aurel Cornea, a declarat că sindicaliştii sunt convinşi că Legea 221 de majorare cu 50 la suă a salariilor cadrelor didactice va fi aplicată, astfel că bugetul Educaţie va fi de 6% în acest an.

Întrebat ce se va întâmpla în cazul în care Legea 221 nu va fi respectată, Cornea a spus că sindicaliştii aşteaptă ca proiectul de buget să devină lege, apoi, în funcţie de acesta, vor hotărî dacă reiau protestele.

Vicepreşedintele Federaţiei "Alma Mater", Anton Hadăr, a spus că zvonurile vehiculate în ultima vreme că bugetul Educaţiei în 2009 va fi de 4% nu au fost confirmate de ministrul Ecaterina Andronescu.

"Ministerul Educaţiei a cerut imperativ 6% din PIB pentru învăţământ. În proiectul de guvernare este clar stipulat ca obiectiv fundamental al Alianţei PSD-PDL acest procent, altfel nu va putea fi îndeplinit niciun obiectiv, nu va putea exista reformă în educaţie, nu va putrea fi respectat Pactul de la Cotroceni şi strategia pentru educaţie", a precizat Hadăr.

Întrebat ce crede în legătură cu o propunere de majorare a salariilor doar cu 5 la sută, Hadăr a spus că aceasta se referă la toate categoriile de bugetari, dar în cazul cadrelor didactice există o lege care trebuie respectată şi care spune că salariile vor fi majorate cu 50 la sută.

El a mai spus că o lege nu se negociază, iar în cazul profesorilor prevede o creştere de 33,6% pentru cei din preuniversitar şi de 50 la sută pentru universitari, menţionând că în cazul în care nu va fi respectată, vor hotărî mişcrile de protest, putându-se ajunge chiar la grevă generală.

Preşedintele FSLI Aurel Cornea a mai spus că la întâlnirea de la Ministerul Muncii a avut o primă discuţie privind Contractul colectiv de muncă pe 2009.

"La întâlnirea de azi (marţi - n.r.) am rezolvat toate problemele formale legate de negocierea Contractului colectiv de muncă, care se desfăşoară pe parcursul a 60 de zile, probleme legate de organizare", a precizat Cornea.

Liderul FSLI a afirmat că negocierile propriu-zise vor începe săptămâna viitoare, precizând că nu este vorba de discuţii privind salariile, acestea făcând obiectul unor legi şi nu presupun negociere.

Potrivit lui Cornea, ministrul Educaţiei şi reprezentanţii sindicaliştilor din învăţământ au discutat despre mişcarea personalului didactic, timpul de muncă, timpul de odihnă, fără a exista deosebiri majore faţă de contractul precedent.

Ministrul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, Ecaterina Andronescu, declara, în urmă cu două săptămâni, după prima întâlnire cu sindicatele din învăţământ, că majorarea salariilor cadrelor didactice va fi cuprinsă în proiectul de buget, apreciind însă că pentru profesorii universitari o majorare salarială cu 50 la sută este prea mare.

Demnitarul arăta că în acest an, în care există probleme economice, ar fi rezonabil ca majorările salariale pentru profesorii universitari să fie chiar mai mici de 33 la sută, chiar dacă ministerul va primi şase procente din PIB. În schimb, pentru celelalte categorii din sistemul educaţiei, creşterea salarială de 33 la sută este sustenabilă, arăta ministrul Andronescu.

Liderii sindicatelor din educaţie prezenţi la prima întâlnire cu ministrul Ecaterina Andronescu au spus că ei vor să fie respectată ad literam legea, astfel încât majorările salariale pentru profesorii universitari să fie de 50 la sută, iar pentru celelalte categorii, de 33 la sută.

"A aplica fracţionat o lege o face pe aceasta neaplicabilă. Cerem să se aplice legea şi mai ales avem nevoie să realizăm un act normativ care să evite discrepanţele în criza de salarizare", declara atunci preşedintele Federaţiei "Spiru Haret", Gheorghe Isvoranu, atenţionând că este suspendat, şi nu anulat conflictul de muncă.

Federaţiile din educaţie au renunţat, în 14 noiembrie, la greva generală anunţată în 18 noiembrie, atenţionând că vor relua protestelor dacă, după instalarea viitorului Guvern, legea de majorare cu 50 la sută a salariilor cadrelor didactice nu va fi aplicată.

Liderilor federaţiilor "Spiru Haret", Alma Mater, FSLI şi FEN atenţionau că, în situaţia în care, după instalarea noului Guvern, Legea 221/2008 care prevede majorarea cu 50 la sută a salariilor cadrelor didactice nu va fi aplicată cu începere de la data de 1 octombrie 2008, vor declanşa greva generală.

Preşedintele Traian Băsescu a promulgat, în 24 octombrie 2008, Legea 221 privind majorarea cu 50 la sută a salariilor din Educaţie de la 1 octombrie. Guvernul a decis, patru zile mai târziu, prin ordonanţă de urgenţă, ca termenul de aplicare a legii privind majorarea cu 50 la sută a salariilor profesorilor să fie prorogat până la 1 aprilie 2009. Ulterior, Executivul a emis o nouă ordonanţă care prevede că salariile profesorilor vor fi majorate gradual cu până la 28 la sută, de cele mai mari creşteri urmând să beneficieze cadrele didactice cu venituri reduse.

Prima ordonanţă de prorogare a termenului de majorare a salariilor a fost declarată neconstituţională.

La sfârşitul lunii octombrie, Ecaterina Andronescu declara că decizia Guvernului de a amâna până în aprilie majorarea salariilor profesorilor reprezintă un gest pur electoral, care nu are nicio legătură cu motivul invocat, respectiv lipsa resurselor.

"Amânarea (majorării salariilor - n.r.) nu are nicio legătură cu lipsa de resurse. Este un gest pur electoral. Guvernul se aşteaptă ca, pierzând cele 300.000 de voturi ale profesorilor, să îi câştige pe cei pe care îi învrăjbeşte împotriva corpului profesoral, ceea ce mi se pare păgubos pentru noi, ca societate, dar şi pe termen foarte lung", preciza atunci Andronescu.