Deficitul bugetar şi rata de schimb îndepărtează România de obiectivul adoptării euro în 2014

"Ne menţinem estimarea privind adoptarea euro în 2015, în condiţiile intrării în ERM în 2012. România s-a depărtat însă de la procesul de convergenţă, comparativ cu luna august a anului trecut, când am formulat estimarea privind intrarea în zona euro în 2015, având în vedere că deficitul fiscal s-a adâncit probabil la circa 5% din PIB în 2008, peste pragul de referinţă de 3%, iar leul a devenit mai instabil. Stabilitatea monedei naţionale, a preţurilor şi criteriul privind dobânzile ar putea fi principalele bariere în calea adoptării euro de către România, în pofida derapajului fiscal din 2008. Dar 2015 este un termen destul de depărtat pentru a fi plauzibil, în cazul în care angajementele oficiale sunt destul de puternice", a declarat agenţiei MEDIAFAX Andrew Colquhoun, director în Fitch Ratings.

Adoptarea euro în 2015 este avută în vedere şi de Michael Loufir, şeful departamentului de cercetare a pieţelor emergente din National Bank of Greece, acesta notând că şi deficitul bugetar ar putea fi un factor de întârzirere a adoptării euro.

"Deficitul fiscal s-a plasat sub pragul de la Maastricht, de 3% din PIB, de la începutul acestei decade până în 2007. A depăşit însă acest nivel în 2008, în condiţiile alegerilor generale din luna noiembrie a anului trecut", a spus Loufir.

Obiectivul adoptării euro în 2014 ar putea fi totuşi îndeplinit, în opinia lui Kenneth Orchard, vicepreşedinte al Moody's Investors Service. Acesta avertizează însă că, având în vedere volatilitatea pieţelor, şi schimbările care au loc în prezent în economie, acest termen ar putea fi ratat.

Pentru ca un stat să poate adera la zona euro trebuie să îndeplinească o serie de condiţii legate de inflaţie, deficitul bugetar, datoria publică, cursul de schimb şi dobânzi, care trebuie aliniate zonei euro.

Astfel, inflaţia nu trebuie depăşi cu mai mult de 1,5 puncte procentuale nivelul mediu al inflaţiei din cele mai performante trei state membre, iar deficitul bugetar trebuie să reprezinte maxim 3% din Produsul Intern Brut.

De asemenea, datoria publică se poate plasa la cel mult 60% din PIB, iar în perioada de doi ani în mecanismul european al ratelor de schimb (ERM II) cursul trebuie să se menţină într-o marjă de 15% faţă de o paritate stabilită în raport cu euro.

O condiţie a tranziţiei la moneda euro este menţinerea monedei naţionale în ERM II pentru o perioadă de doi ani. Astfel, România ar trebui să intre în ERM II în anul 2012.

Pe lângă îndeplinirea criteriilor formulate în Tratatul de la Maastricht, România ar trebui să întreprindă măsuri pentru sporirea competitivităţii sectorului privat.

"Deşi criteriile pentru adoptarea euro ţin de macroeconomie, în realitate o ţară ar putea să dorească să-şi ajusteze structura microeconomică, pentru a fi competitivă după aderarea la zona euro. Eurocraţii ar putea avea în vedere această problemă a competitivităţii şi ar putea deveni foarte stricţi în evaluarea legată de îndeplinirea criteriilor de la Maastricht de către România, în special cel fiscal, care lasă loc de interpretare", a afirmat Gikas Hardouvelis, economist şef al grupului Eurobank EFG.

Acesta este de părere că obiectivul 2014 poate fi atins, dar va fi nevoie de o disciplină fiscală imensă, într-o perioadă de diminuare a creşterii economiei mondiale, precum şi de stabilizarea cursului de schimb până în 2012.

"Disciplina fiscală este unul dintre criteriile pentru adoptarea monedei europene. Consolidarea fiscală presupune sacrificarea creşterii economice şi poate cauza majorarea ratei şomajului. De aceea, este un criteriu foarte greu de îndeplinit, din punct de vedere politic", a spus Hardouvelis.

Referindu-se la criteriul ratei de schimb, economistul Eurobank consideră că este posibilă stabilizarea acestuia, presupunând că inflaţia se reduce rapid, iar criza financiară internaţională se va finaliza curând, astfel că sentimentul global negativ asupra ţărilor emergente va dispărea.