Niţă a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că ar dori să obţină 0,4-0,5% din PIB pentru sprijinirea IMM-urilor.
"Eu aş dori 0,4-0,5% din PIB pentru IMM-uri, sper să o rezolv cu Ministerul de Finanţe, iar aceşti bani să meargă, prin intermediul CEC sau Eximbank, sau amândouă, către întreprinderile mici şi mijlocii", a spus Niţă.
El a arătat că va propune o serie de măsuri fiscale, care vor fi aplicate probabil din a doua parte a anului, printre care neimpozitarea profitului reinvestit în tehnologie şi introducerea impozitului forfetar pe activitate.
Totodată, Niţă a spus că va propune subvenţionarea dobânzii la creditele contractate de IMM-uri, pentru a cofinanţa proiectele derulate cu fonduri europene. "Eu aş dori cu 50%. De asemenea, în două săptămâni va fi înfiinţat un fond de contragarantare, cu un capital de 100 milioane euro", a spus ministrul pentru IMM-uri, Comerţ şi Mediul de Afaceri.
El a adăugat că în prezent durata de accesare a banilor de la UE este de 189 de zile, durată care trebuie redusă prin "simplificarea şi eliminarea barierelor birocratice".
Întrebat dacă în acest an vor falimenta multe întreprinderi, ministrul a răspuns că numărul acestora va fi de ordinul miilor.
Legat de comerţul exterior, Niţă a spus că strategia de orientarea către statele UE este bună, însă ar trebui ca societăţile să se reorienteze şi către pieţe tradiţionale ca Rusia, China, Orientul Mijlociu, dar şi zone ca India sau America Latină.
"De aceea, o primă măsură pe care am luat-o este crearea a cinci centre de promovare a comerţului exterior în aceste zone, respectiv Chişinău, Moscova, Mumbai, Beijing, Cairo", a spus ministrul pentru IMM-uri, Comerţ şi Mediul de Afaceri.
Niţă a adăugat că reprezentanţii comerciali din alte state trebuie să aibă sarcini precise şi criterii de performanţă.