Curtea Constituţională (CC) s-a pronunţat, marţi, asupra sesizării de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 60/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi modificarea altor legi, formulată de un număr de 55 de deputaţi.
"Curtea a constatat că dispoziţiile articolului unic punctele de la 1-23 din lege, referitoare la modificarea şi completarea Codului de procedură penală sunt neconstituţionale, iar cele de la punctul 24, privind modificarea şi completarea Codului penal, sunt constituţionale", se arată în comunicatul Curţii Constituţionale.
În privinţa acestor modificări, procurorul general al României, Codruţa Kovesi, i-a sesizat, în octombrie anul trecut, pe preşedintele Traian Băsescu, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Avocatul Poporului, indicând argumentele pentru care consideră că unele prevederi contravin Constituţiei şi cerându-le să aprecieze asupra necesităţii de a sesiza Curtea Constituţională anterior promulgării legii.
În 8 octombrie anul trecut, Parlamentul României a adoptat Legea privind aprobarea OUG 60/2006 pentru modificarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi (proiect iniţiat de fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei - n.r.)
Parchetul ICCJ aprecia atunci că prin modificările esenţiale aduse Codului de procedură penală este încălcat principiul separaţiei puterilor în stat şi sunt afectate principiile fundamentale pe baza cărora funcţionează procesul penal, prin limitarea dreptului organelor judiciare de a aprecia asupra probelor administrate pentru justa soluţionare a cauzelor.
Totodată, Parchetul instanţei supreme afirma că legea reflectă "o tendinţă evidentă" de limitare a atribuţiilor procurorului, lipsindu-l de instrumentele care îi permit să îşi îndeplinească într-un mod eficient rolul constituţional. Această tendinţă a fost constatată şi de Adunarea Generală a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din 29 noiembrie 2007, dar observaţiile acesteia au fost ignorate pe parcursul procesului legislativ, precizează sursa citată.
Noile prevederi reprezintă o obstrucţionare a înfăptuirii justiţiei prin tergiversarea soluţionării dosarelor şi împiedicarea administrării unor mijloace de probă, aprecia Parchetul ICCJ. Totodată, acestea se află în conflict cu dispoziţiile Constituţiei şi ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi sunt de natură să afecteze capacitatea statului român de a răspunde solicitărilor de cooperare judiciară internaţională şi de a-şi respecta obligaţiile asumate prin semnarea convenţiilor internaţionale.
"În acest context, pentru a evita producerea unor consecinţe ireparabile pentru cauzele soluţionate în perioada în care ar fi în vigoare, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizat Preşedintele României, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Avocatul Poporului, indicând argumentele pentru care consideră că unele prevederi contravin Constituţiei şi cerându-le să aprecieze asupra necesităţii de a sesiza Curtea Constituţională anterior promulgării legii, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. 1 din Legea nr. 47/1992", se arăta într-un comunicat al Parchetului ICCJ.
Şi Ministerul Justiţiei (MJ) a atras atenţia, în urma aprobării legii, asupra consecinţelor adoptării proiectului Codului de procedură penală în forma completată cu amendamente în care a ajuns pe agenda plenului, apreciind că adoptarea acestora ar putea deveni unul din punctele de critică ale agendei misiuni de evaluare a CE.
Poziţia Ministerului Public a fost susţinută şi de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), care a anunţat, printr-un comunicat, că îşi însuşeşte integral observaţiile formulate.
"DNA îşi însuşeşte integral observaţiile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la modul în care va fi afectată desfăşurarea procesului penal prin modificările aduse Codului de procedură penală prin Legea privind aprobarea OUG 60 din 2006. DNA consideră că aplicarea noilor prevederi va prelungi nepermis de mult sau chiar va bloca soluţionarea dosarelor cu infracţiuni de corupţie, asociate sau în legătură cu acestea, va îngreuna substanţial administrarea unor mijloace de probă şi va limita sensibil atribuţiile procurorului în procesele penale", se arăta într-un comunicat.