România preia, la 1 ianuarie 2009, preşedinţia în exerciţiu a Iniţiativei Central Europene

Acesta este primul mandat al României la conducerea ICE de la dobândirea statutului de membru al Iniţiativei, în 1996.

De asemenea, potrivit MAE, acest mandat va fi exercitat într-un moment în care ICE marchează 20 de ani de existenţă.

Preşedinţia-în-Exerciţiu a ICE va promova responsabilităţi sporite la nivel operaţional ale ICE, cooperarea între statele UE şi cele care nu sunt membre UE în formatul specific al ICE dar şi continuarea implicării Comisiei Europene în activităţile ICE.

România va urmări promovarea instrumentelor relevante ale cooperării regionale pentru susţinerea aspiraţiilor europene şi euro-atlantice ale statelor ICE incluse în Procesul de Stabilizare şi Asociere şi în Politica Europeană de Vecinătate, susţine MAE în documentele publicate pe site-ul său, cu ocazia preluării preşedinţiei ICE.

România va urmări de asemenea consolidarea profilului regional al Iniţiativei şi creşterea vizibilităţii sale internaţionale. În acest scop, accentul va fi pus pe promovarea expertizei ICE în dezvoltarea de proiecte de cooperare, susţine MAE.

De asemenea, România va continua obiectivele promovate de preşedinţia moldoveană a ICE pe parcursul anului 2008, în special continuarea implementării reformei ICE şi consolidarea relaţiei cu UE a Iniţiativei.

Totodată, în calitate de preşedinte ICE, România va acţiona pentru consolidarea cooperării dintre statele membre şi nemembre UE, în vederea facilitării transferului de know-how şi acordarea de asistenţă punctuală în domenii relevante apropierii de UE.

O atenţie specială va fi acordată cooperării transfrontaliere, transporturilor, economiei, agriculturii şi mediului. De asemenea, foarte importantă va fi continuarea dialogului dintre ICE şi Comisia Europeană.

În afară de promovarea unei relaţii eficiente cu UE, în colaborare cu Secretariatul ICE, preşedinţia română a ICE îşi propune consolidarea profilului ICE în cadrul structurilor de cooperare regională, cu accent pe specificul Iniţiativei dar şi consolidarea dimensiunii cooperării transfrontaliere şi interregionale, prin dezvoltarea proiectelor comune ale autorităţilor locale sau ONG-urilor.

MAE a prezentat de asemenea şi câteva dintre principalele acţiuni ale preşedinţiei României la ICE, printre care organizarea summitului şefilor de guvern, în noiembrie 2009, reuniunea miniştrilor afacerilor externe ai ţărilor ICE, reuniunea Summit Economic Forum în octombrie sau noiembrie 2009, reuniunea Comitetului Parlamentar ICE în mai 2009 şi Adunarea Parlamentară ICE în noiembrie.

Iniţiativa Central Europeană (ICE) reuneşte 18 state membre: Albania, Austria, Belarus, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Italia, Macedonia, Republica Moldova, Muntenegru, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Serbia, Ucraina şi Ungaria.

ICE este continuatorul "patrulaterului", iniţiativă fondată în 11 noiembrie 1989 de Austria, Italia, Iugoslavia şi Ungaria. Odată cu admiterea Cehoslovaciei şi Poloniei, în 1990, structura s-a numit, pe rând, «pentagonala», respectiv «hexagonala». În 1992, după admiterea Sloveniei, BiH şi a Croaţiei, structura şi-a schimbat denumirea, devenind Iniţiativa Central-Europeană.

România a fost primită în ICE la 1 iunie 1996, cu ocazia reuniunii de la Viena a miniştrilor afacerilor externe ai ţărilor membre ale acestei organizaţii.

Odată cu aderarea României şi Bulgariei la UE, la 1 ianuarie 2007, ICE cuprinde un număr egal de state membre UE (Austria, Cehia, Italia, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria, România, Bulgaria) şi nemembre UE (6 state din Balcanii de Vest: Albania, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Macedonia, Serbia, Muntenegru; 3 state din fosta URSS: Republica Moldova, Belarus, Ucraina). Din ICE fac parte opt state membre NATO (Bulgaria, Cehia, Italia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Ungaria).

Deciziile ICE sunt reflectate în documente finale, declaraţii şi recomandări politice, adoptate prin consens la reuniunile şefilor de guvern şi miniştrilor de externe.