Eliminarea vizelor pentru SUA, printre priorităţile externe ale programului final de guvernare

Politica Externă a României este al 25-lea dintre cele 29 de capitole ale programului de guvernare, fiind structurat pe 8 obiective de guvernare.

Varianta finală a programului de guvernare conţine modificări ale principalelor obiective ale Guvernului Boc.

Astfel, în varianta iniţială erau stabilite opt obiective de guvernare: consolidarea rolului României în UE ca membru activ şi influent; susţinerea integrării Republicii Moldova în UE pe baza principiilor democratice de tip european; promovarea parteneriatelor strategice şi a parteneriatelor de cooperare ale României în plan bilateral şi multilateral; promovarea intereselor de securitate ale statului român.

De asemenea, reconfigurarea şi consolidarea profilului regional al României, promovarea intereselor economice şi comerciale ale statului român şi ale firmelor româneşti, serviciul consular funcţional şi de calitate, în interesul cetăţeanului român şi promovarea imaginii României în străinătate erau printre cele opt obiective cuprinse în programul de guvernare publicat iniţial la începutul săptămânii.

În varianta finală, rămân tot opt obiective de guvernare, dar modificate. Acestea sunt: consolidarea rolului României în UE ca membru activ şi influent; susţinerea integrării Republicii Moldova în UE pe baza principiilor democratice de tip european; asigurarea unei vecinătăţi stabile, democratice şi prospere; promovarea parteneriatului strategic cu SUA; promovarea parteneriatelor de cooperare ale României în plan bilateral şi multilateral; promovarea intereselor de securitate ale statului român; promovarea intereselor economice şi comerciale ale statului român şi ale firmelor româneşti şi susţinerea şi protejarea drepturilor şi intereselor tuturor cetăţenilor români, indiferent unde s-ar afla.

Aşadar, în ceea ce priveşte obiectivele, varianta finală a programului de guvernare, introduce asigurarea unei vecinătăţi stabile, democratice şi prospere şi promovarea parteneriatului strategic cu SUA ca obiective de guvernare.

De asemenea, obiectivele explicite ale serviciului consular funcţional şi de calitate, în interesul cetăţeanului român şi promovarea imaginii României în străinătate nu se regăsesc între cele opt obiective ale programului final, care menţionează însă protejarea drepturilor şi intereselor tuturor cetăţenilor români, indiferent unde s-ar afla.

Programul cuprinde de asemenea o serie de direcţii de acţiune, în dreptul fiecăreia fiind cuprinse o serie de măsuri, modificate comparativ cu varianta iniţială.

Astfel, prima dintre direcţiile de acţiune cuprinse în programul de guvernare iniţial o reprezintă consolidarea rolului României în UE ca membru activ şi influent. În acest sens, programul impune "iniţiativă şi acţiune dinamică politico-diplomatică pentru punerea în valoare a statutului României, al şaptelea stat ca dimensiune şi potenţial în UE", "depăşirea, pe termen scurt, a etapei monitorizărilor post-aderare, prin reformele necesare de ordin intern şi acţiune diplomatică profesionistă la nivelul UE" şi "susţinerea unei soluţii rapide pentru intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona şi prezervarea avantajelor".

Varianta finală a programului propune doar "acţiune dinamică politico-diplomatică pentru punerea în valoare a statutului României, al şaptelea stat ca dimensiune şi potenţial în UE", elimină sintagma "pe termen scurt" în ceea ce priveşte "depăşirea etapei monitorizărilor post-aderare, prin reformele de ordin intern şi acţiune diplomatică eficienta la nivelul UE" şi lasă nemodificată problema "susţinerii unei soluţii rapide pentru intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona şi prezervarea avantajelor".

De asemenea, varianta finală a programului de guvernare propune promovarea unei relaţii transatlantice politice, economice, de securitate şi culturale privilegiate dar şi "pregătirea instituţională a diplomaţiei româneşti pentru participarea activă în viitorul serviciu diplomatic extern al UE" – elemente care nu se regăseau în varianta iniţială.

De asemenea varianta finală a programului de guvernare menţionează "asigurarea unui tratament nediscriminatoriu pentru lucrătorii români în spaţiul UE (libera circulaţie a forţei de muncă)".

În ceea ce priveşte susţinerea integrării Republicii Moldova în UE pe baza principiilor democratice de tip european, o altă direcţie de acţiune în politica externă a României, programul de guvernare în varianta finală nu conţine modificări esenţiale cu excepţia unei inserării unei prevederi noi, potrivit căreia este avută în vedere "încurajarea investiţiilor româneşti, inclusiv prin constituirea unui fond de garanţii pentru investitorii români".

Asigurarea unei vecinătăţi stabile, democratice şi prospere, noul obiectiv introdus în varianta finală a programului de guvernare, prevede, ca direcţii de acţiune: susţinerea perspectivei europene şi euro-atlantice a statelor din Balcanii de Vest şi garantarea unui traseu european predictibil Serbiei, pentru asigurarea extinderii stabilităţii şi prosperităţii în spaţiul ex-iugoslav; susţinerea Turciei în drumul ei către Uniunea Europeană şi consolidarea cooperării dintre UE şi NATO, pe de o parte, şi statele din regiunea Mării Negre, Ucraina, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan, pe de altă parte.

De asemenea, sunt avute în vedere "articularea Parteneriatului Estic cu celelalte priorităţi regionale ale României", "implementarea Sinergiei Mării Negre, în vederea transformării acestei zone într-un spaţiu de stabilitate, securitate, prosperitate şi democraţie", "participarea României la iniţierea şi dezvoltarea unor mecanisme eficiente de prevenire şi soluţionare a conflictelor în regiunea Mării Negre" şi "consacrarea regiunii Mării Negre ca spaţiu european de importanţă strategică pentru NATO şi UE".

Sunt avute în vedere, la acest capitol, "aprofundarea relaţiilor politice şi economice cu Asia Centrală, inclusiv prin consolidarea iniţiativelor comunitare în această zonă", dar şi valorificarea potenţialului economic şi de transport fluvial al Dunării (legătura Dunăre-Main-Rin; legătura între Marea Neagră şi Marea Nordului), inclusiv din perspectiva implicaţiilor asupra mediului.

"Promovarea coridorului pan-european 7 de transport, atragerea de investiţii în zona pe care o administrăm (complementar fondurilor comunitare) pentru ca acest coridor să devină un coridor de transport performant", se arată în varianta finală a programului de guvernare.

În ceea ce priveşte promovarea parteneriatului strategic cu SUA, varianta finală a programului de guvernare are în vedere diversificarea formelor de consultare politică bilaterală, în paralel cu dezvoltarea relaţiilor economice bilaterale şi creşterea investiţiilor americane în România precum şi readucerea în atenţie a problemei aderării României la programul scutirii de vize.

Referitor la promovarea parteneriatelor de cooperare ale României în plan bilateral şi multilateral, varianta finală a documentului prevede o serie de măsuri detaliate, cum ar fi valorificarea relaţiilor bilaterale privilegiate (Franţa, Germania, Marea Britanie, Italia, Spania) în promovarea de iniţiative comune; promovarea, în continuare, a deschiderii în relaţiile bilaterale cu Federaţia Rusă, în special în domeniul economic; contribuţia activă la relaţiile UE-Rusia şi fructificarea relaţiilor politice tradiţionale de parteneriat cu China, în primul rând economic.

"Vor fi stimulate investiţiile chineze în România şi vor fi promovate, în acelaşi timp, interesele comerciale româneşti în China", precizează documentul potrivit căruia România va acţiona pentru recuperarea pieţelor externe pierdute după 1989, printr-o diplomaţie economică profesionistă, în parteneriat cu mediul de afaceri.

"Ne propunem să colaborăm cu pionierii tehnologiilor de vârf – Japonia, Coreea de Sud, Israel, dar şi cu puterile emergente, cu enorme pieţe interne – India, Brazilia", se arată în programul de guvernare care prevede, de asemenea, că România va valorifica bunele relaţii cu statele arabe, în scopul promovării intereselor economice, dar şi în spiritul facilitării dialogului între civilizaţii şi promovării păcii.

Reconfigurarea relaţiilor cu ţările din America Latină şi Africa, în cadrul coordonatelor de acţiune politică promovate la nivel comunitar şi în spiritul potenţialului tradiţional al relaţiilor bilaterale, este de asemenea un alt punct pe agenda programului de politică externă al viitorului Guvern..

Este, de asemenea avută în vedere „implicarea sporită în procesul de reformare şi eficientizare a instituţiilor din sistemul ONU, inclusiv Consiliul de Securitate, sistemul OSCE, Consiliul Europei şi organizaţiile regionale”, continuarea campaniei pentru aderarea la OCDE precum şi o acţiune sistematică pentru preluarea unor poziţii importante de conducere în organizaţiile internaţionale – toate fiind elemente care nu erau trecute iniţial în programul de guvernare.

Varianta intermediară a programului menţiona doar "promovarea parteneriatelor cu ţările puternice din Europa şi din lume, cu care România are tradiţional relaţii privilegiate, cum ar fi parteneriatele strategice cu Franţa şi Marea Britanie, parteneriatul special cu Italia", "încheierea unui parteneriat strategic cu Germania" şi "recuperarea potenţialului uriaş de colaborare cu ţările cu care avem în comun filonul latin: Franţa, Spania, Italia, Portugalia".

Referitor la promovarea intereselor de securitate ale statului român, varianta iniţială a programului de guvernare prevedea "consolidarea profilului României ca membru activ şi influent al NATO, concomitent cu susţinerea rolurilor complementare ale UE şi NATO în domeniul securităţii internaţionale", "implicarea activă în dezvoltarea acţiunilor UE în domeniile politicii externe, de securitate şi apărare comune (PESC şi PESA), în special în domeniile de expertiză confirmată a României în zonele din vecinătate şi în privinţa frontierei externe", "prezenţa activă a UE în zona est-europeană şi în cea caspică, ca element cheie pentru generarea unor soluţii politice la conflictele îngheţate din regiune" şi "onorarea angajamentelor militare în Irak şi Afganistan, concomitent cu mutarea mai rapidă a centrului de greutate pe dezvoltarea capacităţilor civile de reconstrucţie post-conflict, în coordonare cu aliaţii, inclusiv pentru stabilirea şi implementarea unui calendar clar de retragere graduală din teatrele de operaţiuni".

Varianta finală a programului precizează că "consolidarea profilului României ca membru activ şi influent al NATO, concomitent cu susţinerea rolurilor complementare ale UE şi NATO în domeniul securităţii internaţionale" va fi făcută "în linie cu Strategia de Securitate Naţională a României".

De asemenea, este nuanţată exprimarea referitoare la implicarea în teatrele de operaţii. Astfel, varianta finală a documentului prevede "onorarea angajamentelor militare în Irak şi Afganistan, concomitent cu mutarea mai rapidă a centrului de greutate pe dezvoltarea capacităţilor civile de reconstrucţie post-conflict, în coordonare cu aliaţii, inclusiv pentru stabilirea şi implementarea unui calendar de retragere graduală din teatrele de operaţiuni".

Referitor la promovarea intereselor economice şi comerciale ale statului român şi ale firmelor româneşti, o altă direcţie de acţiune identificată în cadrul programului de guvernare, modificările faţă de varianta iniţială nu sunt semnificative.

Astfel, sunt menţionate "acţiuni politico-diplomatice pentru susţinerea promovării exporturilor româneşti şi atragerea de investiţii străine” dar şi „susţinerea implementării proiectului coridorului energetic Marea Caspică – Marea Neagră, prevăzut de Strategia UE pentru Asia Centrală, în vederea valorficării potenţialului de tranzit al României, inclusiv prin transformarea portului Constanţa într-un important punct nodal şi logistic".

O modificare există în ceea ce priveşte securitatea energetică, unde varianta finală a programului prevede "trecerea la etapa de implementare a proiectelor Nabucco, PEOP şi terminalul LNG de la Constanţa".

Referitor la "susţinerea şi protejarea drepturilor şi intereselor tuturor cetăţenilor români, indiferent unde s-ar afla", programul de guvernare prevede "păstrarea şi dezvoltarea identităţii religioase, lingvistice, culturale şi politice a membrilor comunităţilor româneşti din afara graniţelor", "intensificarea eforturilor de promovare a culturii româneşti în spaţiul UE"; "continuarea programului de valorizare a contribuţiei culturii române la patrimoniul cultural european comun"; "susţinerea unui dialog intercultural cu spatii din afara continentului european (Orientul Mijlociu şi Extremul Orient, America Latină, Africa)"; "implicarea sporită a structurilor nonguvernamentale ca element important al reţelei instituţionale de promovare a culturii româneşti în străinătate".

Este de asemenea avută în vedere consolidarea parteneriatelor MAE cu Ministerul Culturii şi Cultelor, Patriarhia Română, Institutul Cultural Român, Academia Română şi asociaţii ale românilor de peste hotare.

Varianta finală a programului menţionează de asemenea şi "simplificarea procedurilor consulare, reducerea birocraţiei şi asigurarea unor servicii de calitate"; "extinderea reţelei consulare (inclusiv prin utilizarea consulatelor mobile) atât în UE, cât şi în spaţiul extracomunitar'', ''reducerea taxelor consulare percepute cetăţenilor români în străinătate'', ''constituirea unui fond special pentru situaţii de urgenţă aflat la dispoziţia consulatelor României''.