De asemenea, viitorul executiv are ca obiectiv modernizarea a 5.000 km de drumuri naţionale.
Potrivit variantei intermediare a programului de guvernare, până în 2012 urmează să fie finalizată autostrada de pe coridorul IV Nădlac-Constanţa (855 km), mai puţin tronsoanele Sibiu-Piteşti (120 km) şi Comarnic-Braşov (56 km), care vor fi realizate prin concesiune până în 2013-2014.
Lucrările la sectorul dintre Târgu Mureş şi Braşov (161 km) al Autostrăzii Transilvania ar urma să fie încheiate în perioada 2013-2014, în prezent termenul final de execuţie al proiectului fiind anul 2013.
Tot în domeniul autostrăzilor, noul guvern îşi propune realizarea Pactului Naţional Autostrăzile României pentru a asigura coerenţă şi continuitate în finanţarea construcţiei de autostrăzi, dar şi începerea lucrărilor la autostrăzile Târgu Mureş-Iaşi (300 km), Ploieşti-Buzău-Focşani (108 km), Lugoj-Caransebeş-Orşova-Drobeta Turnu Severin-Craiova-Calafat şi Autostrada Sudului Bucureşti-Alexandria-Craiova (170 km).
În ceea ce priveşte modernizarea drumurilor naţionale, o parte dintre obiective vizează realizarea de centuri ocolitoare pentru circa 50 de oraşe, refacerea a 10.000 de km de drumuri judeţene prin colaborarea Ministerului Transporturilor cu consiliile judeţene.
De asemenea, lărgirea la patru benzi a părţii de nord a centurii Bucureşti va fi terminată până în anul 2011, iar porţiunea de sud până în anul 2013.
În domeniul transportului feroviar, programul de guvernare prevede finalizarea, până în anul 2009, a lucrărilor de modernizare a tronsonului de cale ferată Bucureşti-Constanţa şi până în anul 2011 a tronsonului Câmpina - Braşov, reducerea termenului cu un an, de la 2013 la 2012, pentru reabilitarea secţiunii Curtici-Braşov, prin împărţirea în sectoare scurte.
Taxa de utilizarea a infrastructurii (TUI) urmează să fie modificată prin introducerea plăţii pe vagon, faţă de plata pe tren în prezent, diferenţierea taxei în funcţie de magistrală şi tipul liniei (principală sau secundară).
De asemenea, taxa va plătită diferenţiat în funcţie de tipul trenului, respectiv de marfă sau de călători.
Totodată, Gara de Nord va fi modernizată printr-un parteneriat public privat prin transformarea zonelor adiacente în centru comercial, dar şi gările din Cluj, Sibiu, Alba Iulia, Timişoara, Iaşi, Craiova, Constanţa şi Galaţi, inclusiv dezvoltarea lor în complexe comerciale.
În sudul Capitalei va fi deschisă o staţii de transfer RO-LA pentru preluarea traficului rutier de marfă care intră în ţară prin vama Giurgiu şi vor fi achiziţionate 26 de trenuri de metrou.
Transportul aerian va fi susţinut prin înfiinţarea Companiei Naţionale Aeroportuare Bucureşti (Otopeni şi Băneasa) şi a Companiei Naţionale Aeroportuare Banat (Timişoara-Arad), finalizarea terminalului de pasageri de la Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti pentru atingerea unei capacităţi de cinci milioane de pasageri pe an, acordarea de sprijin tehnic şi financiar pentru aeroporturile care deservesc zone cu potenţial turistic ridicat (Suceava, Tulcea, Satu-Mare, Baia-Mare, Iaşi) şi sprijin tehnic pentru autorităţile locale din judeţele Braşov, Alba, Galaţi-Brăila şi Bistriţa în vederea construirii de noi aeroporturi.
Pentru transportul naval, programul de guvern, prevede construirea unui pod peste Canalul Dunăre-Marea Neagră în zona Agigea care să facă legătura cu Autostrada Soarelui şi centura Constanţa, apărarea malurilor şi modernizarea instalaţiilor la Canalul Dunăre-Marea Neagră şi Poarta Albă- Midia Năvodari, prelungirea digului de larg al Portului Constanţa şi simplificarea formalităţilor de control al navelor fluviale.