Confederaţia "Cartel Alfa" cere europarlamentarilor români să respingă extinderea timpului de lucru

Parlamentul European va supune votului, miercuri, în sesiune plenară, revizuirea Directivei timpului de lucru, propusă de Comisia Europeană şi votată de Consiliul de Miniştri în iunie. În noua formă, directiva menţine clauza "opt-out", care permite prelungirea programului de lucru în urma unei înţelegeri între angajat şi angajator sau a orelor de gardă considerate timp liber.

Reprezentanţii confederaţiei sindicale precizează, în scrisoarea deschisă adresată europarlamentarilor români, că potrivit unor decizii recente ale Curţii Europene de Justiţie, această modificare a directivei ar limita drastic drepturile lucrătorilor.

Confederaţia "Cartel Alfa", alături de sindicatele europene, consideră că aceste propuneri de revizuire a Directivei timpului de lucru sunt inacceptabile, pentru că nu respectă drepturile şi interesele lucrătorilor.

Sindicaliştii cer europarlamentarilor români să respingă propunerile de modificare făcute de Comisia Europeană şi votate de Consiliul de Miniştri şi să sprijine adoptarea în Parlamentul European, în a doua lectură, cu majoritate absolută, a tuturor amendamentelor, fără excepţie, ale raportului europarlamentarului socialist spaniol Alejandro Cercas.

"Aceste amendamente au fost deja adoptate de Comisia de ocupare şi probleme sociale şi sunt esenţiale pentru a salva principiile Directivei timpului de lucru", precizează autorii scrisorii deschise.

Cartel Alfa a participă, marţi, la Strasbourg, la manifestaţia cu tema "Prioritate lucrătorilor şi NU programului de lucru prelungit", organizată de Confederaţia Europeană a Sindicatelor.

Sindicaliştii europeni cer PE respingerea propunerile Consiliului de revizuire a Directivei timpului de lucru. Aceştia solicită locuri de muncă remunerate decent şi un program de lucru care să permită armonizarea vieţii de familie cu viaţa profesională şi să respecte sănătatea şi securitatea.

Sindicatele din întreaga lume au mai organizat manifestări şi în 7 octombrie, de Ziua Internaţională a Muncii Decente, unul dintre obiectivele de pe agenda manifestaţiilor sindicatelor europene prilejuite de această zi fiind respingerea acestei Directive.

Directiva, în forma ei originară (din 1993), cuprindea două derogări ample, care permiteau extinderea timpului de lucru aproape nelimitat. Prima este aşa-numita clauză "opt-out", introdusă la iniţiativa Guvernului Marii Britanii, care dă dreptul angajatorului să prelungească durata maximală a timpului săptămânal de lucru, de 48 de ore, pe baza acordului voluntar şi individual al angajatului (articolul18 din Directivă).

Cea de-a doua derogare se referă la timpul de referinţă de patru luni pentru calcularea mediei timpului de lucru, care poate fi extins la un an doar în cazuri specifice, pe bază de contracte colective, potrivit articolului 17 din Directivă.

În decembrie 2003, Comisia Europeană a publicat un document, lansând consultarea asupra revizuirii directivei concentrată pe trei aspecte. Propunerile iniţiale de revizuire ale Comisiei se referă la menţinerea clauzei de "opt-out" individuale, definirea aşa-numitelor părţi inactive ale serviciului de gardă (on-call) ca nefiind timp de muncă, chiar şi atunci când lucrătorul trebuie să se afle disponibil la locul de muncă, extinderea perioadei de referinţă pentru calcularea mediei maxime a săptămânii de lucru de 48 de ore de la patru la 12 luni, fără prevederi şi garanţii de siguranţă.

Confederaţia Europeană a Sindicatelor consideră propunerile Comisiei inacceptabile şi pune la îndoială validitatea lor juridică. Sindicaliştii europeni apreciază că dacă va fi adoptată în forma actuală, va fi prima directivă socială care va introduce un regres la nivelul protecţiei oferite, "fără să ofere în contrapartidă cetăţenilor şi lucrătorilor Europei o înţelegere acceptabilă privind modernizarea şi inovaţia în organizarea timpului de lucru".

Deputaţii europeni au dezbătut, luni, raportul elaborat de Alejandro Cercas privind revizuirea acestei directive, cel mai polemic aspect fiind menţinerea sau anularea opt-out-ului. Deputaţii din Comisia pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale au considerat că derogările existente pentru această regulă ar trebuie să fie eliminate în cursul a trei ani.

Comisia parlamentară a cerut să nu se introducă nicio excepţie de la săptămâna de lucru de 48 ore şi terminarea derogărilor în următorii trei ani, iar orice perioadă de gardă trebuie considerată drept timp de lucru.

Raportorul PE Alejandro Cercas a spus că revizuirea acestei directive este un motiv de îngrijorare pentru milioane de lucrători. Săptămâna de lucru de 48 ore a fost stabilită în prima convenţia a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, moto-ul fiind "a munci pentru a trăi şi nu invers".

În opinia acestuia, clauza de derogare abrogă această lege şi va conduce nemijlocit la "dumping social". În plus, studiile arată cu o perioadă excesiv de lungă de muncă are efecte negative asupra sănătăţii şi devine din ce în ce mai greu de a împăca viaţa profesională cu cea de familie.

În 2005, Parlamentul European a adoptat poziţia sa în prima lectură, votând pentru menţinerea perioadei maxime de lucru de 48 de ore pe săptămână şi refuzând în acelaşi timp clauza de derogare. Potrivit acestui vot, derogările ar trebui abolite pe durata a trei ani, iar timpul de gardă (termen folosit în special în sectorul medical) este considerat timp de lucru.

În acelaşi timp, Parlamentul a introdus o anumită flexibilitate companiilor, permiţându-le să calculeze media timpului de lucru luând în considerare o perioadă de referinţă de 12 luni, în loc de patru luni.