Parteneriatul pentru România prevede că PSD şi PDL vor avea candidaţi proprii la Preşedinţie

Articolul 1 al documentului arată că "se constituie Coaliţia «Parteneriatul pentru România», formată din PD-L şi Alianţa Politică PSD+PC, având ca scop, conform legii, asigurarea guvernării şi a sprijinului parlamentar corespunzător".

Parteneriatul pentru România prezintă mecanismul de funcţionare a Coaliţiei de guvernare dintre PDL şi PSD, care "se asigură prin cooperarea pe plan politic, guvernamental, parlamentar şi la nivel local".

"Părţile vor elabora, în termen de 3 zile de la semnarea prezentului Protocol, Programul de guvernare care va cuprinde şi măsurile anticriză, ce va fi adoptat în maxim 2 zile de forurile statutare ale celor două părţi", se arată în document.

Un alt punct al parteneriatului menţionează că "părţile semnatare ale prezentului protocol vor avea candidaţi proprii la funcţia de Preşedinte al României, în alegerile prezidenţiale ce vor avea loc în cursul anului 2009".

Prezentul Protocol este valabil pe durata mandatului Parlamentului ales la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008 (2008 - 2012) şi intră în vigoare după semnarea sa de către preşedinţii celor două părţi, sub condiţia adoptării ulterioare de către părţi a Programului de guvernare.

Încetarea Protocolului are loc în următoarele situaţii: la expirarea duratei prevăzute la alin (1); prin convenţia părţilor; prin încălcarea, de către o parte, a prevederilor prezentului Protocol, a Programului de guvernare prevăzut la art.6. şi a altor înţelegeri ulterioare, constatată în cadrul BPCC.

Cooperarea dintre cele două părţi are la bază principiul asumării în comun a guvernării, printr-o colaborare la nivel parlamentar, guvernamental şi local, conform prevederilor constituţionale, legale şi ale Protocolului, părţile respectându-şi identitatea ideologică şi doctrinară, precum şi apartenenţa la familiile lor politice europene.

Parteneriatul menţionează că obiectivele guvernării pe care se construieşte cooperarea dintre cele două partide sunt următoarele: asigurarea unui climat economic de stabilitate, în contextul crizei economice globale, protejarea locurilor de muncă, prioritate a perioadei următoare, precum si crearea de noi locuri de muncă, inclusiv în mediul rural, protejarea şi creşterea graduală a puterii de cumpărare a populaţiei, asigurarea unui sistem fiscal echitabil prin menţinerea cotei existente de 16% şi acordarea de compensaţii şi deduceri fiscale pentru persoanele cu venituri mici precum şi reducerea numărului de taxe şi impozite; adoptarea unui regim riguros de cheltuire a banului public şi trecerea la elaborarea bugetului de stat în sistem multianual; asigurarea resurselor financiare necesare susţinerii sistemului pensiilor de stat, inclusiv prin cuprinderea în această categorie a pensiilor din agricultură, avându-se în vedere principiile contributivităţii şi solidarităţii; continuarea procesului de reformă în domeniul justiţiei in vederea garantării independenţei acesteia, neimplicării politicului în actul de justiţie şi asigurării accesului egal al tuturor cetăţenilor la justiţie; descentralizarea, inclusiv financiară, a administraţiei publice prin delimitarea clară a competenţelor, pe principii europene, în scopul creşterii autonomiei administrative cu respectarea principiului subsidiarităţii

În plus se mai prevede: asigurarea unui cadru normativ şi instituţional stabil în scopul stimulării activităţii IMM-urilor şi asigurării unui mediu de afaceri predictibil; sprijinirea, prin măsuri concrete, a agriculturii, inclusiv prin acordarea de subvenţii şi reabilitarea sistemului naţional de irigaţii; realizarea unui ritm înalt de absorbţie a fondurilor europene şi asigurarea resurselor financiare necesare pentru cofinanţarea proiectelor realizate cu acestea ; realizarea Programului Naţional pentru construirea de locuinţe sociale şi pentru tineri; dinamizarea şi simplificarea administraţiei publice prin reformarea structurilor administrative si reducerea birocraţiei; dezvoltarea într-un ritm foarte rapid a sistemului de infrastructură din România, îndeosebi a celei rutiere şi feroviare, inclusiv pentru oraşele mici şi mediul rural; asigurarea securităţii energetice a României şi a cetăţenilor săi, inclusiv prin promovarea tehnologiilor ecologice alternative;reforma în domeniul educaţiei, având la bază ridicarea nivelului de performanţă a sistemului educaţional şi asigurarea unor venituri decente pentru cei care îşi desfăşoară activitatea în cadrul acestui sistem, in conformitate cu prevederile Pactului pentru Educaţie reforma în domeniul sanitar, având la bază necesitatea asigurării calităţii serviciilor pentru toţi beneficiarii sistemului de asigurări de sănătate din România; creşterea alocaţiilor pentru copii; dezvoltarea durabilă şi reducerea decalajelor între dezvoltarea marilor şi micilor oraşe precum şi între zonele rurale şi cele urbane dezvoltate; asigurarea condiţiilor necesare în domeniul cercetării ştiinţifice şi tehnice în vederea afirmării activităţii de creaţie şi inovare, dezvoltării unor tehnologii autohtone avansate, creşterii competitivităţii produselor româneşti; relansarea turismului şi a sportului ca domenii de importanţă naţională; adoptarea legii privind sistemul unitar de salarizare a persoanelor plătite de la bugetul statului; creşterea eficienţei activităţii parlamentare şi consolidarea credibilităţii acestei instituţii fundamentale a democraţiei; continuarea reformei sistemului electoral; consolidarea rolului şi statutului României în UE ca stat activ şi implicat, capabil să îşi promoveze interesele în strânsă cooperare cu partenerii săi europeni, ca al şaptelea stat ca mărime al UE.