Bilanţul senatorilor, între lipsă de cvorum şi "fentarea" sistemului de vot electronic

Dacă în primii trei ani din legislatură senatorii au avut, în medie, 100 de şedinţe în plen, în ultimul an numărul acestora s-a rărit substanţial, ajungând la 59.

În primii ani, în fiecare săptămână, senatorii se întruneau în plen pentru a dezbate proiectele de lege pe parcursul a trei zile, însă, ulterior, numărul acestora a fost redus la două, în restul timpului senatorii având în program activitate în comisiile parlamentare sau în circumscripţii.

Profitând de un program mai mult decât relaxat, senatorii au beneficiat, în cei patru ani de mandat, de două vacanţe de circa o lună, iarna şi vara, o vacanţă mai mică de Paşte şi de zile libere de Ziua Naţională şi cu ocazia deschiderii anului şcolar.

Nici la şedinţele în plen, senatorii nu au reuşit, întotdeauna, să se strângă în număr suficient de mare pentru adoptarea legilor, votul electronic indicând, de multe ori, un număr de voturi mult prea mic pentru adoptarea legilor.

Pentru ca procesul legislativ să nu fie blocat de lipsa din sala de plen a unor parlamentari, preşedinţii de şedinţă au recurs la un artificiu, calcularea voturilor "pentru" prin deducere din numărul de parlamentari care îşi anunţau prezenţa la începutul şedinţei. Astfel, după ce preşedintele de şedinţă anunţa "defectarea" sistemului electronic de vot, senatorii continuau să voteze cu mâna ridicată, iar preşedintele de şedinţă scădea numărul de voturi "împotrivă" din numărul de parlamentari care figurau că ar participa la şedinţă, potrivit listelor de prezenţă.

Stratagema, folosită de preşedintele Nicolae Văcăroiu, de vicepreşedinţii Norica Nicolai şi Doru Ioan Tărăcilă, a făcut ca multe dintre legile adoptate în Senat să fie votate, în realitate, de un număr insuficient de senatori.

Lipsa de apetenţă pentru activitatea legislativă s-a manifestat, în cazul multor senatori, şi în cadrul comisiilor de specialitate, unde şedinţele se ţineau de multe ori fără să fie întrunit cvorumul de şedinţă necesar.

Chiar şi la Comisia juridică, cea mai activă dintre comisiile Senatului, care este alcătuită din 11 membri, proiectele erau dezbătute doar de câţiva senatori, cel mai adesea aceiaşi – Norica Nicolai, Doru Ioan Tărăcilă, Peter Eckstein Kovacs, Şerban Nicolae şi Gavrilă Vasilescu.

La celelalte comisii, senatorii au preferat în multe cazuri să facă, aşa cum anunţau consilierii, "studiu individual".

În timpul legislaturii 2004-2008, unul din trei senatori care au primit un mandate în decembrie 2004 pe listele unui partid au părăsit formaţiunea politică care i-a trimis în Parlament sau au renunţat înainte de sfârşitul legislaturii la mandatul încredinţat de alegători.

Astfel, aproape două treimi (62,7 la sută) dintre senatorii care au primit mandate în decembrie 2004 pe listele unui partid şi-au păstrat fotoliile alături de colegii lor până la sfârşitul mandatului. În urma alegerilor parlamentare din 2004, au fost repartizate un număr de 137 de mandate de senator - 66 la nivel de circumscripţie electorală, restul fiind atribuite, prin redistribuire, la nivel de ţară.

Dintre aceştia, doar 86 de senatori termină actuala legislatură în fotoliile ocupate în urmă cu patru ani. Mulţi dintre parlamentari au renunţat la mandatul încredinţat de cetăţenii care i-au votat la alegerile parlamentare fie pentru un mandat în administraţia locală, ca primar, preşedinte sau vicepreşedinte de consiliu judeţean, pentru un fotoliul, mai confortabil în Guvern, la Curtea Constituţională sau Curtea de Conturi.

Potrivit voturilor primite de la alegători, Uniunea Naţională PSD+PUR a primit 57 de mandate, dintre care 47 au revenit candidaţilor social-democraţi, restul de zece mandate fiind alocate umaniştilor.

La sfârşitul legislaturii, grupul parlamentar al PSD era alcătuit, din 44 de membri, dintre care doar 32 au fost în Senat de la începutul legislaturii 2004-2008, social-democraţii pierzând, pe parcurs, circa o treime dintre senatorii aleşi pe listele partidului.

Grupul PC, condus de senatorul Sabin Cutaş, are, la sfârşit de legislatură, în componenţă 10 membri, dintre care trei proveniţi de la alte partide, restul senatorilor conservatori intrând în Parlament la începutul actualei legislaturi.

Al doilea grup ca mărime din Senat, cel al PD-L, avea, la începutul lunii decembrie 2008, 28 de membri. Dintre aceştia, doar 15 sunt senatori democrat-liberali care au primit mandat în 2004, în urma alegerilor parlamentare.

Astfel, circa o treime dintre parlamentarii PD-L şi-au părăsit, în actuala legislatură, grupul şi partidul sau au demisionat din legislativ pentru alte funcţii. În urma alegerilor parlamentare din anul 2004, Alianţa Dreptate şi Adevăr PNL-PD a primit un număr de 49 de mandate de senator – 28 de mandate pentru liberali, restul de 21 de mandate pentru democraţi.

Grupul parlamentar Dreptate şi Adevăr PNL-PD, care avea iniţial 49 de membri, şi-a încetat activitatea în aprilie 2007. De asemenea, zece dintre membrii grupului PDL au fost senatori care au părăsit partidele pe listele cărora au intrat în Parlament, inclusiv liderul de grup Constantin Gheorghe, fost membru PC, şi viceliderul Viorel Arion, fost liberal.

Grupul parlamentar al PNL avea, potrivit repartizării mandatelor imediat după scrutinul din 2004, un număr de 28 de fotolii de senator. Dintre acestea, un număr de 20 erau ocupate, la sfârşit de legislatură, de cei care au câştigat mandate la scrutinul din anul 2004 pentru alegerea membrilor Parlamentului, ceea ce reprezintă 80 la sută din membrii grupului.

Pe de altă parte, gruparea senatorilor PRM mai avea, la încheierea legislaturii de patru ani, doar 13 membri, dintre care unul este supleant – Ioan Naşleu, intrat în Parlament în februarie 2008. Această formaţiune politică a câştigat, la alegerile din 2004, 21 de mandate, dar, în timpul legislaturii 2004-2008, a pierdut mai mult de o treime din locurile obţinute în Senat. Grupul iniţial numeros al partidului condus de Corneliu Vadim Tudor s-a împuţinat prin decesul a doi dintre parlamentari – Liviu Doru Bindea (Maramureş) şi Valentin Dinescu (Timiş) – înlocuiţi de supleanţii Ioan Corodan şi Ioan Naşleu.

Grupul UDMR care a numărat nouă senatori, a prezentat cea mai mare stabilitate dintre grupurile parlamentare de la Senat, cu doar trei senatori plecaţi din grup, prin demisie din Parlament – Valentin Zoltan Puskas (Covasna), Sogor Csaba şi Pete Ştefan (Bihor), numit membru al Curţii de Conturi.

Dintre actualii parlamentari, circa jumătate au câştigat un nou mandat, restul fiind noi în această funcţie.

O serie de senatori cunoscuţi pentru activitatea lor în Parlament nu au reuşit să-şi reînnoiască mandatul, printre aceştia numărându-se vicepreşedinţii Senatului Norica Nicolai (PNL) şi Doru Ioan Tărăcilă (PSD), senatorul Şerban Nicolae (PSD) şi senatorul Peter Eckstein Covacs (UDMR).

Din viitorul Senat nu va mai face parte nici liderul senatorilor PSD, Ion Iliescu, care a optat să nu candideze odată cu introducerea votului uninominal. Mandatul senatorilor aleşi în decembrie 2004 se încheie în data de 13 decembrie, senatorii aleşi în urma scrutinului din 30 noiembrie 2008 urmând să se întrunească în plen, pentru prima dată, luni, 15 decembrie.

Senatul a adoptat, în legislatura 2004-2008, un număr de 1887 de proiecte de lege şi iniţiative legislative, reprezentând jumătate din numărul proiectelor de lege şi iniţiativelor legislative înregstrate la această Cameră a Parlamentului.

Această Cameră a Parlamentului a adoptat 538 proiecte de lege iniţiate de Guvern, 448 propuneri legislative, 699 ordonanţe de urgenţă şi 202 ordonanţe emise în baza legilor de abilitare.

Dintre acestea, 1549 au fost promulgate, 9 se află la promulgare, opt sunt în faza de reexaminare, iar 214 au fost trimise Camerei Deputaţilor pentru dezbatere.

În cei patru ani de legislatură, au fost nouă sesiuni ordinare şi şase sesiuni extraordinare. Senatul a respins 152 de proiecte de lege, dintre care 85 de proiecte de lege de aprobare a ordonanţelor, 8 ordonanţe emise în baza legii de abilitare, 77 ordonanţe de urgenţă şi 1412 propuneri legislative şi 32 proiecte de lege. În legislatura care s-a încheiat la 13 decembrie, la Senat au fost înregistrate un număr de 3688 proiecte de lege şi propuneri legislative. Dintre acestea, 1475 au fost iniţiate de Guvern.

Astfel, Executivul a transmis Senatului, spre aprobare, un număr de 599 proiecte de lege, 195 ordonanţe şi 681 ordonanţe de urgenţă. La Senat a fost înregistrate, în legislatura care tocmai se încheie, 2212 propuneri legislative, dintre care 446 iniţiate de senatori, 1127 elaborate de deputaţi, precum şi un număr de 639 propuneri legislative comune. La final de legislatură, pe agenda de lucru a comisiilor de specialitate ale Senatului se mai aflau 157 de proiecte de lege şi propuneri legislative, dintre care 38 primite de la Guvern, 62 primite de la Camera Deputaţilor şi un număr de 38 de propuneri legislative.

Legislatura 2004-2008 se încheie fără a fi luate în discuţie de plenul Senatului un număr de 56 de rapoarte întocmite de comisiile de specialitate, acestea fiind înscrise pe ordinea de zi.

Senatorii au dezbătut, în legislatura care se încheie, 13 moţiuni simple, dintre care a adoptat 10 şi a respins trei moţiuni. Cele trei moţiuni adoptate au fost intitulate "Promisiuni şi minciuni egal sprijinul acordat agricultorilor de Guvernul Tăriceanu", "Stop degradării nivelului de trai! Stop iresponsabilităţii din sectorul energetic!" şi "Minciuna - adevărul justiţiei Macovei".

Moţiunile simple respinse de această Cameră sunt: "Sănătatea publică este grav bolnavă. Ministrul Sănătăţii dăunează grav sănătăţii.", "Falimentul învăţământului şi cercetării româneşti", "Opriţi privatizarea C.E.C.-ul", "Sistemul sanitar în viziunea Guvernului de dreapta - reforma sanitară, marea păcăleală!", "Gripa lui Flutur", "La ieşirea din iarnă, facturile şi preţurile i-au ruinat pe români", "Guvernul face un cadou de sărbătorile de iarnă: containere şi corturi în locul caselor pentru sinistraţi", "Explozia preţurilor a devenit insuportabilă pentru populaţie" şi "Alianţa D.A. - Dezastrul agriculturii", "Agricultura - în pragul demarării declinului".

Împreună cu Camera Deputaţilor, Senatul a discutat şase moţiuni de cenzură, pe cinci dintre acestea le-a respins, una neputând fi discutată din cauza lipsei de cvorum. Moţiunile de cenzură respinse de Camerele reunite al Parlamentului sunt: "1000 de zile de haos.Sfârşitul guvernării de dreapta", "Guvernul Tăriceanu trebuie să plece", "Anti-reforma sănătăţii" şi "Dictatura şi incompetenţa Guvernului Tăriceanu împotriva integrării europene a României", moţiunea care nu a putut fi discutată fiind "Educaţia rămâne, Guvernul pleacă".

În acestă legislatură, senatorii au adoptat, după câteva săptămâni de dezbateri, un nou regulament, democraţii şi liberalii încercând, astfel, să îl înlocuiască la conducerea acestei Camere pe social-democratul Nicolae Văcăroiu, cu senatorul democrat Radu Berceanu.

Tentativa de a-l schimba pe Văcăroiu a eşuat, în cele din urmă, acesta rămânând la conducerea Senatului până în ultimele luni ale legislaturii, când a renunţat la mandatul de senator pentru funcţia de preşedinte al Curţii de Conturi.