De asemenea, familia încearcă să aducă vineri în Capitală trupul neînsufleţit al artistei, pentru ca sâmbătă să aibă loc un priveghi, astfel ca prietenii şi admiratorii săi să-şi poată lua rămas bun.
"Încercăm să grăbim lucrurile, să o ducem pe mama cât mai repede la Bucureşti. Sunt destule probleme cu actele, umblu, alerg şi mă bucur că primesc sprijin din partea oamenilor de aici, care au apreciat-o pe mama. Încerc, mai târziu, să dau o declaraţie de presă", a declarat Tudor Parghel corespondentului MEDIAFAX.
Conducerea Spitalului Judeţean Timişoara îi aşteaptă pe cei doi fii ai artistei să aducă documentele prin care solicită preluarea trupului cântăreţei, pentru a fi transportat în Capitală.
Tudor şi Ciprian Parghel vor cere să nu mai fie făcută necropsia, solicitare care poate fi aprobată în cazul unei boli foarte grave.
În cursul dimineţii de vineri, la Spitalul Judeţean din Timişoara a mers şi un admirator al cântăreţei Anca Parghel, care a considerat că este firesc să îi aducă un buchet de flori ca un ultim omagiu. Bărbatul a mers la Spitalul Judeţean din Timişoara, dar nu a fost lăsat să ducă buchetul de flori în salonul în care a fost internată Anca Parghel, astfel că a lăsat florile la asistentele de la spital.
Anca Parghel suferea de cancer ovarian, cu care a fost diagnosticată în iunie 2008. Ea a murit vineri dimineaţă, la vârsta de 51 de ani, la Spitalul Judeţean din Timişoara, unde era internată la secţia de terapie intensivă.
Anca Parghel s-a născut la Câmpulung Moldovenesc, în 1957, a urmat cursurile liceului de muzică din Iaşi, apoi pe cele ale Conservatorului. A predat canto, pian şi improvizaţie la liceul de muzică din Suceava, în Bucureşti, la Conservator, şi, începând cu 1980, a predat diferite ateliere în Belgia, Bruges, în Germania (Honnover, Ravensburg, Leipzig Conservatory, Munchen, Oldenburg), în Marea Britanie (Silsoe and Cleolaine Workshops) şi în Republica Moldova (Chişinău).
A participat la marile festivaluri de jazz începând din 1984 (Bucureşti, Braşov, Sibiu, Costineşti, Iaşi, Nurenberg, Leipzig, Varşovia, Leverkussen, Viena, Liege, Tubingen, Munchen, Linz, Zagreb, Varna, Lomza, Bratislava), dar a susţinut recitaluri şi în cluburi din România, Bulgaria, Germania, Belgia, Austria, Elveţia.
De-a lungul carierei a cântat alături de muzicieni români precum Johnny Răducanu, Mircea Tiberian, Garbis Dedeian, dar şi cu nume celebre din jazz-ul mondial (Billy Hart, Archie Shepp, Larry Coryell, Jean-Louis Rassinfosse, Phillipp Catherine, Marc Levine, Claudio Roditi, Thomas Stanko, Ricardo Del Fra, Stephane Galland, Jon Hendricks Band, Klaus Ignatzek etc.).
A locuit o perioadă în Bruxelles, Belgia, unde a activate la catedra de jazz vocal la Brussels Royal Conservatory Of Music Lemmens Music Conservatory. A continuat să participe la diferite evenimente de jazz din Belgia, Germania, Olanda în diferite formule - trio, cvartet, cvintet -, alături de Ciprian Parghel - bass, Tudor Parghel - tobe, Kurt Bulteel – pian sau Paolo Radoni - chitara.
De-a lungul carierei sale, a înregistrat peste 15 albume, fiind deseori comparată de critici cu Yma Sumac, Maria Callas sau Ella Fitzgerald. Printre albumele pe care le-a înregistrat se numără "Soul, My Secret Place" (1987), "Magic Bird", cu Mircea Tiberian (1988), "Ron und Tania" (1991), "Is That So?" (1992), "Airballoon", "Beautiful Colours", "Carpathian Colours" (1994), "Jazz, My Secret Soul" (1994), "Indian Princess" (1995), "Midnight Prayer" (1996), "Primal Sound" (1999)