Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere video"Este extrem de delicat să vorbim despre impactul retragerii finanţării externe, dar cred că vor fi probleme serioase pentru un număr mare de companii, care angajează un număr mare de forţă de muncă, cu o participaţie importantă la PIB", a spsu Drăgulin la seminarul EU-Cofile organizat de Alpha Bank, BNR şi Asociaţia Română a Băncilor.
El a adăugat că la o ajustare imediată între 25% şi 50% din datoria externă scadentă pe termen scurt nu s-ar înregistra un risc sistemic, nici în scectorul bancar, nici în economia reală.
"Băncile subsidiare sunt invitate să facă eforturi de substituţie. Sperăm într-o trecere graduală, dar nu înceată, spre resursele interne. Acesta este scenariu, că finanţarea generoasă, şi pe termen lung de la băncile mamă nu va mai veni, ceea ce va ridica problema reanjării bilanţurilor băncilor", a arătat Drăgulin.
Ajustarea se va face cu scăderea creditării, în opinia lui Drăgulin, pentru că substituţia cu depozite interne se va face dificil, fiind un proces îndelungat, în timp ce finanţarea externă se poate modifica în perioadă de câteva luni.
"Într-un scenariu acut, practic toată finanţarea externă se poate lua în discuţie ca făcând exit (...) Nu ştie nimeni cât va fi valul de mare, dar e clar că ceva va fi", a arătat Drăgulin.
Din datele BNR reise că firmele româneşti se finanţează de la extern în proporţie de 41%, astfel că efectul unui şoc extern se va resimţi serios în capacitatea de rambursare.
Datoria externă pe termen scurt a companiilor nefinanciare se ridică la 12 miliarde euro, la finele lunii septembrie, din care 5,4 miliarde euro credite financiare, 3,6 miliarde euro credite mamă-fiică şi 3 miliarde euro credite comerciale.
În ceea ce priveşte IMM-urile, Drăgulin a arătat că doar 15% din acestea apelează la finanţare bancară, în timp ce creditul bancar intern reprezintă 12% din pasivele acestor firme, nivel inferior altor state din Uniunea Europeqană (Germania 30%, Austria 16%, Italia şi Spania 23%, Belgia 18%).
Pe de altă parte, volumul şi rata restanţelor IMM-urilor a crescut îngrijorător, de la 200 de milioane lei (0,28% din total credite) la finele anului trecut la 400 de milioane lei (0,7% din total) după primele 9 luni.
