"Posibilitatea apariţiei unor probleme la băncile-mamă a făcut ca sumele transferate de acolo să fie puse sub semnul întrebării (...) Personal nici eu nu încurajez creditarea pe termen mediu şi lung cu resurse atrase pe termen scurt (din intern - n.r.)", a spus Cinteză la seminarul EU-Cofile organizat de Alpha Bank, BNR şi Asociaţia Română a Băncilor.
El a arătat că, în luna octombrie, băncile care au aplicat noul regulament de creditare a populaţiei "se numără pe degetele de la o mână", astfel că motivul invocat de bancheri nu se susţine.
Potrivit oficialului băncii centrale, la persoanele cu venituri înalte gradul maxim de îndatorare scade prin aplicarea noilor norme cu 4% pentru creditele în lei şi 6% pentru cele în euro.
El a recunoscut însă că la clienţii cu venituri medii, de 400-500 de euro, gradul maxim de îndatorare scade şi cu până la 14%.
Totuşi, Cinteză consideră că la veniturile medii un grad de îndatorare de jumătate din sumele de care dispun clienţii lunar este rezonabil.
"Grija bancherilor este alta. Vocalismul are alt substrat. Au fost creditaţi dezvoltatori imobiliari care, în momentul de faţă, nu au desfacere asigurată. Sunt constructori care nu pot să vândă", a spus Cinteză.
El a atras atenţia că în contextul crizei, care va lovi şi România, şi al reducerii activităţii, al disponibilizărilor, băncile ar putea fi afectate din rambursarea unor credite acordate într-o perioadă în care indicatorii arătau bine.
În ceea ce priveşte relaţia cu băncile-mamă, Cinteză afirmă că ţine legătura permanent cu autorităţile de supraveghere din celelalte state UE.
El a mai arătat că în prezent o delegaţie din Banca Naţională a României discută la Viena cu alte autorităţi de supraveghere din regiune despre situaţia băncilor cu capital austriac, cum ar fi Erste, Raiffeisen sau Volksbank.