Românii din străinătate votează în 221 de secţii, primii vor fi cei din Noua Zeelandă

Votul în străinătate pentru desemnarea reprezentanţilor României în Parlamentul European şi pentru referendum va începe la ora 7.00, ora locală a fiecărei ţări şi se va desfăşura până la ora 21.00. Astfel, românii din Noua Zeelandă vor fi primii care vor putea vota, la secţia deschisă la Wellington. Aceasta, având în vedere decalajul orar, se va deschide, potrivit orei României, sâmbătă, la ora 21.00 şi se va închide duminică, la ora 11.00, ora României. Ultimele birouri de vot vor fi deschise la Los Angeles şi San Francisco, duminică la ora 17.00, ora României, urnele fiind închise luni, ora 07.00.

Cele mai multe secţii de votare vor funcţiona în SUA, Spania şi Italia. Potrivit MAE, românii din Statele Unite vor avea la dispoziţie 30 de secţii de votare, cei din Spania vor avea 20, iar în Italia vor fi înfiinţate 19 puncte de vot cu ocazia alegerilor parlamentare.

MAE a creat o rubrică specială pe site-ul său dedicată procedurii de vot pentru alegerile de la 30 noiembrie.

În spaţiul UE, românii vor putea vota cu buletin de identitate şi un document emis de ţara de reşedinţă sau cu paşaport. În afara spaţiului UE, românii nu vor putea vota decât cu paşaport. Turiştii şi persoanele ale căror acte de identitate sunt expirate nu îşi vor putea exercita dreptul de vot. De asemenea, nu se va putea vota pe baza titlurilor de călătorie.

Potrivit legii, există patru colegii pentru Camera Deputaţilor şi două pentru Senat, acestea fiind grupate în circumscripţia electorală numărul 43.

MAE avertizează că cetăţenii români din străinătate îşi vor putea exercita dreptul de vot la alegerile parlamentare din 30 noiembrie doar dacă dovedesc că au domiciliul sau reşedinţa în ţara în care se află, astfel că românii aflaţi în altă ţară ca turişti sau cu afaceri nu pot vota. MAE a postat pe site-ul său, dar şi pe site-urile mai multor ambasade, documentele necesare pentru a dovedi domiciliul sau reşedinţa, în funcţie de legislaţia fiecărei ţări.

Reşedinţa în străinătate va trebui probată cu ajutorul unor acte doveditoare eliberate de autorităţile din ţara în care locuiesc alegătorii români. MAE a dispus deja măsurile necesare pentru ca misiunile diplomatice să identifice documentele necesare pentru fiecare stat în care vor funcţiona secţii de votare, urmând ca, ulterior finalizării acestei acţiuni, să le aducă la cunoştinţa publicului în timp util.

În cazul cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, este necesar paşaportul simplu valabil cu menţiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate.

În ceea ce-i priveşte pe cetăţenii români cu reşedinţa în străinătate, aceştia au nevoie pentru vot de paşaportul simplu valabil sau, în cazul statelor membre UE, de cartea de identitate valabilă, însoţite de orice alt document emis de autorităţile străine, care dovedeşte reşedinţa în străinătate.

De asemenea, conform Legii nr. 35/ 2008, nu se va putea vota pe baza actelor temporare de identitate, ceea ce înseamnă că nu se va putea vota pe baza titlului de călătorie. De asemenea, cetăţenii români care, în ziua alegerilor, se vor afla în altă ţară, în scop turistic sau de afaceri, nu vor putea vota.

Militarii din teatrele de operaţiuni nu îşi vor putea exprima nici ei acest drept la alegerile din 30 noiembrie, deoarece legislaţia în vigoare prevede că "alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul". Potrivit Ministerului Apărării, cei 1.762 de militari români care participă la operaţiuni internaţionale nu vor putea vota la alegerile din 30 noiembrie, din cauza prevederilor legislative actuale privind scrutinul uninominal.

MAE a iniţiat, la începutul lunii octombrie, o campanie de informare a cetăţenilor români din afara graniţelor ţării privind noua procedură de votare, aferentă votului uninominal. În acest scop, începând din 2 octombrie, ministerul a inaugurat pe site-ul său secţiunea adresată alegerilor parlamentare, care poate fi accesată pe pagina de internet a MAE, la adresa: http://www.mae.ro/index.php?unde=doc&id=37079 .

În această secţiune pot fi găsite informaţii referitoare atât la atribuţiile MAE în cadrul alegerilor, precum şi informaţii utile referitoare la activitatea Biroului Electoral de Circumscripţie 43, birou creat în premieră şi care are ca scop gestionarea alegerilor la nivelul circumscripţiei electorale pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării.

Românii din străinătate vor avea la dispoziţie 221 de secţii de votare.

În Colegiul uninominal 1 sunt incluse 27 de state şi 101 puncte de votare – Austria (o sectie de votare, la Viena); Belgia (patru sectii de votare dintre care două la Bruxelles şi câte una la Liege şi Anvers); Bulgaria (o secţie de votare la Sofia), Cehia(o secţie de votare, la Praga); Cipru (trei secţii de votare din care două la Nicosia şi una la Limasol); Danemarca (două secţii de votare, la Copenhaga şi Torring); Elveţia (o secţie de votare, la Berna); Finlanda (o secţie de votare la Helsinki); Franţa (cinci secţii de votare la Paris, Lyon, Marsilia, Nisa şi Strasbourg); Germania ( şase secţii de votare dintre care două la Berlin şi câte una la Hamburg, Bonn, Munchen, Stuttgart); Grecia (patru secţii dintre care două la Atena, una la Salonic şi una la Ieraklio); Irlanda (o secţie la Dublin); Italia (19 secţii de votare dintre care patru la Roma, două la Milano, două la Torino şi câte una la Genova, Florenţa, Treviso, Padova, Trento, Palermo, Cagliari, Napoli, Bologna, Trieste Şi Bari); Lituania (o secţie de votare la Vilnius) Luxemburg (o secţie de votare în Luxemburg), Malta (o secţie de votare la Valetta), Marea Britanie (14 secţii dintre care cinci la Londra, şi câte una la Leeds, Cardiff, Aberdeen, Southampton, Liverpool, Edinburgh, Birmingham, Oxford Şi Belfast-Ballymena.); Norvegia (o secţie de votare la Oslo); Olanda (două secţii de votare la Haga); Polonia (o secţie de votare la Varşovia); Portugalia (trei secţii de votare la Lisabona, Porto şi Algrave); San Marino (o secţie de votare la San Marino); Slovacia (o secţie de votare la Bratislava); Slovenia ( o secţie de votare la Ljubljana); Spania (20 de secţii de votare dintre care două la Madrid şi câte una la Alcala De Henares, Cosalda, Bilbao, Ciudad Real, Santiago De Compostela, Barcelona, Palma De Mallorca, Zaragoza, Sevilla, Roquetas De Mar, Murcia, Castellon De La Plana Şi Alicante, Valencia, Torrejon De Ardoz, Alcazar De San Juan, Malaga Şi Tarragona); Suedia (două secţii de votare la Stockholm şi Goteborg); Ungaria (trei secţii de votare la Budapesta, Gyula Şi Szeged).

Colegiul uninominal doi cuprinde 29 de state şi 41 de secţii de votare.

Cele 29 de state sunt: Albania, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Bosnia – Herţegovina, Croaţia, Filipine, Georgia, India, Indonezia, Japonia, Kazahstan, Macedonia, Malaezia, Muntenegru, Coreea De Sud, Coreea De Nord, R.Moldova, China, Rusia, Serbia, Singapore, Sri Lanka, Thailanda, Turcia, Turkmenistan, Ucraina, Uzbekistan Şi Vietnam. Dintre cele 41 de secţii d evotare, 4 vor fi la Chişinău, câte trei în Rusia, China, Ucraina şi Turcia, două în Serbia şi câte o secţie în celelalte state.

Colegiul uninominal 3 cuprinde 13 state: Argentina, Australia, Brazilia, Canada, Columbia, Cuba, Mexic, Noua Zeelandă, Statele Unite Ale Americii,Chile, Uruguay şi Venezuela.

În colegiul uninominal 3 vor funcţiona 48 de puncte de votare, dintre care 30 în SUA( trei la Chicago şi câte una în Washington, Atlanta, Hollywood, Dallas, Houston, Norfolk, Cleveland, Larose, Carolina De Nord, New York, Philadelphia, Boston, Bridgeport, Los Angeles, Seattle, Portland, San Francisco, Sacramento, Las Vegas, Phoenix, Salt Lake City , Denver Orange County, Riverside, Detroit, Indianapolis, Mineapolis). În Australia vor fi patru secţii de votare, în timp ce în Canada vor fi înfiinţate trei, iar în Chile şi Brazilia câte două.

În colegiul uninominal 4 vor fi cuprinse 24 de state: Africa De Sud, Algeria, Angola, Arabia Saudită, Egipt,Emiratele Arabe Unite, Etiopia, Iordania, Irak, Iran, Israel, Kenya, Kuweit, Liban, Libia, Maroc, Nigeria, Pakistan, Qatar, Senegal, Siria, Sudan, Tunisia Şi Zimbabwe.

În acest colegiu vor funcţiona 20 de secţii de votare, dintre care, trei în Israel, trei în Africa de Sud, câte două în EAU şi Nigeria şi una în fiecare dintre celelalte state.

Şefii misiunilor diplomatice desemnează preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate.

Prin intermediul Ministerului de Externe vor fi distribuite secţiilor de votare din străinătate buletinele de vot, ştampila de control şi ştampilele cu menţiunea "VOTAT", formularele pentru încheierea proceselor-verbale precum şi două buletine de vot anulate, câte unul pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului.

De asemenea, tot prin intermediul MAE, birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate vor transmite biroului electoral de circumscripţie pentru românii cu domiciliul în afara ţării procesele-verbale cuprinzând rezultatele votării, buletinele de vot nule şi cele contestate, împreună cu contestaţiile depuse şi materialele la care acestea se referă, precum şi listele electorale utilizate în cadrul secţiei de votare.

Legea prevede de asemenea că "prin grija MAE vor fi transmise în ţară şi predate biroului electoral al circumscripţiei electorale pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, iar în cazul în care acesta şi-a încetat activitatea, Tribunalului Bucureşti documentele întocmite de birourile electorale ale secţiilor de votare organizate în străinătate".

AEP va face, la propunerea ministerului, acreditarea reprezentanţilor presei, radioului şi posturilor de televiziune străine, precum şi a reprezentanţilor organizaţiilor internaţionale cu activitate în domeniul democraţiei şi al drepturilor omului.

Ministerul, împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă, asigură personalul auxiliar la biroul electoral al circumscripţiei pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării.

MAE a afişat de asemenea listele candidaţilor la 21 octombrie, după ce Biroul electoral al circumscripţiei 43 pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării a anunţat candidaturile acceptate sau respinse.

Astfel, din partea PNL au fost acceptate, pentru Camera Deputaţilor, candidaturile lui Daniel Cătălin Zamfir, în Colegiul uninominal 1, Nicolae Dabija, în Colegiul uninominal 2, Ştefan Movilă, în Colegiul uninominal 3, Valeria Mariana Stoica, în Colegiul uninominal 4. Pentru Senat, din partea PNL candidează Petre Roman, în Colegiul uninominal 1 şi Luca Raymond, în Colegiul uninominal 2.

Propunerile UDMR acceptate de biroul electoral de circumscripţie sunt, pentru Camera Deputaţilor, cele ale lui Kiss Bela, în Colegiul uninominal 1, Balazs Attila, în Colegiul uninominal 2, Dancs Annamaria, în Colegiul uninominal 3, Koto Iosif, în Colegiul uninominal 4. Pentru Senat candidează Szabo Karoly-Ferenc, în Colegiul uninominal 1 şi Karolyi Bela, în Colegiul uninominal 2.

Din partea PRM candidează Viorel Sicoe, propus pentru un mandat de deputat în Colegiul uninominal 4, Ilie Ilaşcu, propus pentru un mandat de senator în Colegiul uninominal 1, Petru-Radu Toma, propus pentru Senat în Colegiul uninominal 2.

Biroul electoral a acceptat, din partea PDL, candidaturile lui William Gabriel Brînză, pentru Camera Deputaţilor, în Colegiul uninominal 1, Eugen Tomac, propus pentru un mandat de deputat, în Colegiul uninominal 2, Mircea Lubanovici, în Colegiul uninominal 3, Herman Berkovits, în colegiul uninominal 4. Pentru Senat, din partea PDL candidează Viorel-Riceard Badea, în Colegiul uninominal 1 şi Eugen Chivu, în Colegiul uninominal 2.

Din partea Alianţei politice PSD+PC au fost acceptate, pentru Camera Deputaţilor, candidaturile lui Marian Popescu, în Colegiul uninominal 1, Tudor Panţîru, în Colegiul uninominal 2, Ana Birchall, în Colegiul uninominal 3, Armand Schor, în Colegiul uninominal 4. Marian Dan Mocanu şi Viorel Duca vor candida, din partea alianţei, pentru Senat, în colegiile 1, respectiv 2.

Din partea PNG-CD, au fost acceptate candidaturile Doinei Rizea, propusă pentru Camera Deputaţilor în Colegiul uninominal 1, Anatolie Muntean, în Colegiul uninominal 2, Milana Ştefan, în Colegiul uninominal 3, Alexandru-Sorin Nicolescu, în Colegiul uninominal 4. Pentru Senat, PNG-CD i-a propus pe Cristina-Daniela Galeş, în Colegiul uninominal 1 şi Sorin-Ioan Udroiu, în Colegiul uninominal 2.

De asemenea, a fost de acceptată o singură candidatură din partea unui independent, cea a lui Constantin-Ciuciu Timoc, pentru un mandat de deputat, în Colegiul uninominal 3.

Totodată, au fost respinse şase candidaturi, dintre care două propuneri ale Alianţei electorale - Partidul Verde Ecologist: Curelea Iulian, propus pentru Senat în Colegiul uninominal 1 şi Laurenţiu Olimpius Fulga, în colegiul uninominal 2 pentru Senat. Din partea Partidului Popular şi al Protecţiei Sociale, a fost respinsă candidatura lui Nicolae Popa, pentru un mandat de deputat în Colegiul uninominal 3.

Au fost de asemenea respinse trei candidaturi din partea Partidului România Mare: Mihăiţă Voicu, propus pentru Camera Deputaţilor în Colegiul uninominal 1, Alina-Diana Nicoară, propusă pentru un mandat de deputat, în Colegiul uninominal 2, Mariana Bădan, propusă pentru Camera Deputaţilor, în Colegiul uninominal 3.

Circumscripţia pentru românii din străinătate include patru colegii uninominale pentru Camera Deputaţilor şi două colegii pentru Senat, delimitate în funcţie de zona geografică. Cele două colegii pentru Senat sunt compuse din colegiile pentru Camera Deputaţilor, suprapuse câte două.

Ministerul de Externe a anunţat că numărul total de buletine de vot stabilit pentru secţiile de vot din străinătate este de 620.000 de buletine pentru Camera Deputaţilor şi acelaşi număr de buletine pentru Senat, în total fiind 1.240.000 de buletine de vot peste hotare.

Potrivit MAE, pentru fiecare Cameră, în Colegiul 1 vor fi distribuite 300.000 buletine, în Colegiul 2 au fost repartizate 100.000 buletine, în Colegiul 3 - 120.000 de buletine, iar în Colegiul 4 au fost trimise 100.000 buletine.

Totodată, MAE precizează că a finalizat procesul de expediere a buletinelor de vot către misiunile diplomatice şi oficiile consulare româneşti din străinătate, care, la rândul lor, le vor redistribui tuturor secţiilor de votare deschise în ţara de reşedinţă.