CSM a avizat proiectele de Cod penal şi de procedură penală, aducând unele amendamente

Judecătorul Dan Lupaşcu, membru şi preşedintele Comisiei juridice din CSM, a arătat că proiectele de coduri elaborate de Ministerul Justiţiei nu pot fi puse în aplicare mai devreme de trei sau patru, ori chiar mai mulţi ani.

"Apar instituţii noi, precum judecătorul de drepturi şi libertăţi şi judecătorul de cameră preliminară, de inspiraţie europeană. S-ar putea să meargă, s-ar putea să nu meargă la noi, în orice caz, dacă acest cod, ca şi Codul de procedură civilă, s-ar aplica de mâine, în mod evident sistemul juridic s-ar bloca. Aceste coduri nu este posibil, în opinia Consiliului, să fie puse în aplicare mai devreme de trei-patru sau chiar mai mulţi ani. Sigur că ele trebuie însoţite de un studiu de impact de măsuri organizatorice", a susţinut Lupaşcu.

El a afirmat că acele comisii care au lucrat la proiectele de coduri nu au avut o comunicare mai strânsă între ele. În acest context, magistratul a dat exemplu că în Codul de procedură civilă sunt consacrate o serie de principii, de inspiraţie europeană, care ar trebui să se regăsească şi în Codul de procedură penală, precum principiul respectului cuvenit judecătorului.

"În penal se vorbeşte de termeni rezonabili de judecată, în civil de termeni optimi şi previzibili. În penal se vorbeşte de hotărâre irevocabilă, în civil s-a renunţat definitiv la formula hotărârii definitive. În penal se vorbeşte de recurs în casaţie, în civil se vorbeşte doar de recurs. Şi una şi alta este aceeaşi cale de atac, însă pentru a nu crea confuzii terminologice trebuie să fie unitare. În penal se vorbeşte de avocat, în civil îi spune apărător", a explicat judecătorul.

Dan Lupaşcu, fost preşedinte al CSM, a afirmat că, dacă s-ar merge pe formula din noile coduri, schema personalului de judecători şi personal auxiliar de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) ar trebui triplată sau chiar mărită de patru, cinci ori.

"Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar urma să judece în fond şi toate recursurile în casaţie, ar urma să judece şi apelurile, ceea ce este o inovaţie pentru istoria Înaltei Curţi", a spus Lupaşcu.

El a arătat că, potrivit noilor coduri în civil, rolul judecătorului este mai activ decât în penal, acest fapt "stârnindu-i mirarea, întrucât procesul civil este dominat, în mod tradiţional, de disponibilitate judecătorul fiind, mai degrabă, un arbitru care verifică dacă părţile respectă regulile procedurale".

Un alt exemplu dat de Dan Lupaşcu este acela că apare o nouă măsură preventivă, respectiv arestul la domiciliu prin monitorizare cu sistem electronic, adică "acea brăţară mult discutată" care se pune doar cu acordul persoanei condamnate.

Potrivit judecătorului Lupaşcu, sunt o serie de dispoziţii cuprinse în noile coduri care ar duce mai degrabă la prelungirea duratei procesului decât la scurtare.

Lupaşcu a criticat şi faptul că judecătorul de drepturi şi libertăţi şi judecătorul de cameră preliminară "discută numai în scris" cu inculpatul, avocatul şi, inclusiv, procurorul. Astfel, spune magistratul, dispare şi calitatea de învinuit, fiind înlocuită cu aceea de suspect, dar fără să fie reglementat momentul când persoana devine suspect.

Observaţiile prezentate de judecătorul Dan Lupaşcu au fost agreate de majoritatea membrilor CSM.