Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere video"Este un act foarte important care a fost făcut de Ministerul Culturii şi Cultelor în colaborare cu Consiliul Naţional al Audiovizualului şi respectă Directiva privind serviciile media audiovizuale a Comisiei Europene", a declarat pentru MEDIAFAX Adrian Iorgulescu, ministrul Culturii şi Cultelor.
El a precizat că Ordonanţa de Urgenţă asigură un cadru important pentru trecerea la digitalizare. "Licenţele şi frecvenţele vor fi date acum de CNA", a spus Iorgulescu.
Ordonanţa de Urgenţă aprobată marţi de Guvern va trebui să urmeze calea tuturor actelor normative emise de Executiv, respectiv va trebui aprobată printr-o Lege, dată de Parlament, a declarat pentru MEDIAFAX Demeter Andras, secretar de stat în Ministerul Culturii şi Cultelor.
Potrivit notei de fundamentare a OUG, acest act normativ are ca scop principal modificarea Legii audiovizualului nr. 504/2002 pentru transpunerea prevederilor formulate de noua "Directivă a serviciilor media audiovizuale", adoptată de Parlamentul European în 29 noiembrie 2007.
Faţă de actuala Lege a audiovizualului, actul normativ aprobat de Guvern aduce o serie de noutăţi. Astfel, Ordonanţa adoptată de Guvern relaxează prevederile privind publicitatea. Publicitatea va putea fi inserată în timpul programelor, cu condiţia să nu fie afectată "integritatea programelor, durata şi natura acestora şi dacă nu sunt afectate drepturile titularilor de drepturi". SRTv poate insera spoturi publicitare sau de teleshopping numai între programe.
Transmisia filmelor realizate pentru televiziune, a operelor cinematografice şi a programelor de ştiri poate fi întreruptă de publicitate televizată şi/ sau de spoturi de teleshopping o singură dată pe o durată programată de cel puţin 30 de minute, faţă de 45 de minute, cum prevede actuala legislaţie. De la această prevedere sunt exceptate foiletoanele, serialele şi documentarele.
Transmisia programelor pentru copii poate fi întreruptă de publicitate televizată şi/ sau de teleshopping o singură dată în timpul unei durate programate 30 de minute.
În plus, televiziunile vor rezerva operelor europene create de producători independenţi cel puţin 10% din timpul lor de difuzare, cu excepţia timpului consacrat informaţiilor, manifestărilor sportive, jocurilor, publicităţii, precum şi serviciilor de teletext şi teleshopping. Proporţia de spoturi publicitare televizate si spoturi de teleshopping dintr-un interval de 1 oră nu poate depăşi 20%.
Totodată, poziţionarea de produse este permisă: în operele cinematografice, filmele şi serialele realizate pentru prezentarea lor în cadrul unor servicii media audiovizuale, programele de sport si de divertisment. Acest lucru nu se aplică în cazul programelor pentru copii. De asemenea, nu este permisă plasarea produselor pe bază de tutun sau ţigări sau pentru întreprinderi al căror obiect de activitate principal îl constituie fabricarea sau vânzarea de ţigări, precum şi a produselor sau tratamentelor medicale disponibile numai pe bază de prescripţie medicală.
Actul normativ prevede şi faptul că, pe lângă persoanele juridice de drept public sau privat, pot înfiinţa radiouri şi televiziuni şi fundaţiile sau asociaţiile fără scop patrimonial, recunoscute ca fiind de utilitate publică, precum şi persoanele fizice autorizate conform legii.
O altă mare noutate prevăzută de OUG este aceea că furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia de a asigura "accesul simplu, direct şi permanent al publicului la «bilanţul financiar-contabil, precum şi la contul de profit şi pierderi»". Proiectul nu precizează suportul pe care companiile trebuie să-şi publice situaţia financiară.
Licenţa audiovizuală, analogică sau digitală, se eliberează fie în baza unui concurs, în cazul unui serviciu de programe difuzat pe cale radioelectrică terestră, fie în baza unei decizii a Consiliului, în cazul unui serviciu de programe difuzat prin orice tip de reţele de comunicaţii electronice.
În OUG se spune că licenţele naţionale se vor acorda pentru televiziunile care au o acoperire de 70% din populaţia recenzată a ţării, faţă de 60% în prezent, şi pentru radiourile care au o acoperire de 60% din aceeaşi populaţie. Licenţele vor fi prelungite din nouă în nouă ani, la fel ca şi în prezent.
În plus, Ordonanţa prevede şi faptul că, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a OUG, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, Ministerul Culturii şi Cultelor, Consiliul Naţional al Audiovizualului şi Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei vor elabora strategia de tranziţie de la analogic la digital, care se va aproba prin hotărâre a Guvernului. În perioada de tranziţie de la emisia analogică la cea digitală, Consiliul Naţional al Audiovizualului va putea să acorde, în situaţii justificate şi pentru perioade limitate, licenţe audiovizuale digitale pentru proiecte pilot.
Totodată, OUG prevede că toţi operatorii de cablu au obligaţia să includă în ofertele lor posturile Societăţii Române de Televiziune destinate publicului din România, precum şi alte servicii de programe, libere la retransmisie şi fără condiţionări tehnice sau financiare, ale radiodifuzorilor privaţi, aflaţi sub jurisdicţia României, în limita a 25% din numărul total de servicii de programe distribuite prin reţeaua respectivă.
În plus, cabliştii trebuie să difuzeze şi serviciile de televiziune a căror obligativitate de retransmitere este stabilită prin acorduri internaţionale la care România este parte. În prezent, toţi operatorii de cablu din România trebuie să retransmită obligatoriu postul TV5, potrivit unei modificări aduse la Legea audiovizualului 504 din 2002 şi publicată în Monitorul Oficial. Potrivit Legii 364 din 28 decembrie 2007, care a modificat Legea audiovizualului nr. 504 din 2002, "distribuitorii de programe televizate, indiferent de modalitatea de transmisiune, trebuie să includă în mod obligatoriu în grila de programe şi să difuzeze la momentul transmiterii şi în integralitatea lor programele televizate finanţate din fonduri publice ori cele stabilite prin angajamente internaţionale". Singurul post pentru care există un astfel de acord interguvernamental este TV5.
Criteriul de departajare, pentru radiodifuzorii privaţi, va fi ordinea descrescătoare a indicelui anual de audienţă.
Legea audiovizualului nr. 504 din 2002 a fost modificată ultima dată în 28 decembrie 2007, când toţi operatorii de cablu din România au fost obligaţă să retransmită, începând din acest an, postul TV5, în caz contrar, Consiliul Naţional al Audiovizualului putând să le retragă licenţa de difuzare. Potrivit Legii 364 din 28 decembrie 2007, care modifică Legea audiovizualului, TV5 a intrat în "must carry", alături de posturi finanţate de stat, precum TVR.
Parlamentul European a adoptat, la sfârşitul lui 2007, Audiovisual Media Services Directive - Directiva privind serviciile media audiovizuale. Noile prevederi legislative, reunite în cadrul Directivei, le actualizează pe cele incluse în cadrul Directivei Televiziunea Fără Frontiere, adoptată în 1997, pentru a lua în calcul dezvoltarea tehnologiilor audiovizuale şi de publicitate. Ele se vor aplica şi "serviciilor de tip TV", cum ar fi programele TV transmise prin streamuri online, dar nu şi site-urilor private.
Potrivit noilor reglementări aprobate de Parlamentul European, pauzele publicitare vor fi autorizate la fiecare 30 minute în timpul filmelor TV, operelor cinematografice şi al programelor de ştiri. În programele pentru copii, pauzele comerciale nu sunt permise decât dacă durata emisiunii este mai mare de 30 de minute. Documentul nu prevede reguli de inserare a publicităţii în programe precum serialele. În plus, directiva prevede că durata maximă alocată într-o oră programelor comerciale nu trebuie să depăşească 12 minute.
Audiovisual Media Services Directive cere statelor membre ale UE şi Comisiei Europene să încurajeze providerii de servicii media să dezvolte coduri de conduită privind publicitatea pentru copii, pentru a se putea evita spoturile publicitare care îi pot afecta pe aceştia, cum ar fi cele pentru alimentele nesănătoase.
România ar trebui să încheie procesul de digitalizare până în 2012, potrivit reglementărilor europene.
