"S-au auzit critici legate de imposibilitatea implementării acestor coduri. Este o falsă problemă", a spus Predoiu.
El a explicat că primul pas a fost finalizarea acestor coduri, urmând ca în şase sau 12 luni să treacă de Parlament. Abia după un an, după ce vor fi publicate în Monitorul Oficial, va putea începe procedura de punere în aplicare.
Predoiu a mai spus că nu este de acord cu critica potrivit căreia sistemul nu este pregătit pentru implementarea acestor coduri, pentru că trebuie "să facem un pas înainte şi un efort ca să ne pregătim". El a adăugat că în doi ani se poate pregăti aplicarea noilor coduri prin modificarea bazei logistice şi a schemei de personal din instanţe pentru a putea aplica normele cu privire la competenţe.
Din punctul său de vedere, viitorul ministru ar trebui să aibă ca prioritate susţinerea proiectelor în Parlament, arătând că implementarea actelor normative înseamnă începutul unei etape în reforma justiţiei.
Predoiu a mai spus că un alt obiectiv principal pentru următorul ministru al Justiţiei ar fi crearea condiţiilor pentru implementarea codurilor, tehnice financiare şi de resurse umane.
"Orice lucrare omenească comportă perfecţionări. În ansamblul reglementărilor s-a ajuns la soluţii pe care comisiile ministeriale le-au considerat compatibile cu ceea ce este nevoie în România. Pentru mine este cel mai important obiectiv realizat în acest mandat", a mai afirmat Predoiu.
Un membru al comisiei care a lucrat la proiectele pentru noile coduri Marian Nicolae a criticat Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), pentru că a trimis 200 de pagini de observaţii dintre care 80 la sută sunt corecturi de dactilografiere. De asemenea, Nicolae a mai susţinut că în observaţiile CSM nu sunt propuse soluţii în schimbul articolelor criticate.
În 11 noiembrie, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a anunţat că au fost finalizate Codul penal, Codul civil, Codul de procedură penală şi Codul de procedură civilă, ministerul îndeplinind astfel obiectivul pe această temă stabilit în primăvară.
Ministrul Justiţiei a mai spus că finalizarea codurilor constituie un progres, fiind de importanţă atât pentru sistemul judiciar, cât şi pentru raportul de ţară şi Mecanismul de Verificare şi Control al Comisiei Europene.
În opinia lui Predoiu, pe baza celor patru coduri se pot stabili pe termen lung politicile de resurse umane şi se pot anticipa nevoile sistemului judiciar.
Ministrul a adăugat că elaborarea celor patru coduri nu a constituit o condiţionalitate a Comisiei europene, apreciind însă că vor fi notate ca progres în Raportul de ţară.
Modificările legislative din ultimii ani au determinat reacţiile magistraţilor care au cerut redactarea de noi coduri şi alinierea textelor la cerinţele vremii.