Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoCurtea Constituţională a admis în urmă cu o săptămână sesizarea preşedintelui Traian Băsescu, în legătură cu legea care prevede că nu se poate organiza referendum concomitent cu alegerile prezidenţiale, parlamentare sau europarlamentare.
CC arată în motivarea deciziei sale, publicată joi, că s-a mai pronunţat asupra acestor prevederi de lege în 21 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, numărul 162 din 7 martie 2007, cu prilejul soluţionării sesizării formulate de un număr de 71 de deputaţi.
Curtea a constatat că textul de lege criticat încalcă prevederile constituţionale ale articolului 90, potrivit cărora "preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional", precum şi cele ale articolului 95 alineatul 3, care prevăd că, în cazul aprobării propunerii de suspendare din funcţie a Preşedintelui României, "în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui".
Din analiza celor două texte constituţionale rezultă că referendumul se poate desfăşura oricând în cursul anului, dacă Parlamentul a fost consultat sau a aprobat propunerea de suspendare din funcţie a preşedintelui României. Aşadar, potrivit Constituţiei, nu există nicio altă condiţie care să interzică organizarea şi desfăşurarea referendumului simultan cu alegerile prezidenţiale, parlamentare, locale sau alegerile pentru Parlamentul European, ori într-un anumit interval de timp anterior sau posterior alegerilor menţionate. Ca atare, spune Curtea, acolo unde legea nu distinge, "nici interpretul nu poate să o facă (Ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus)". În consecinţă, condiţiile stabilite de legiuitor pentru desfăşurarea referendumului prin legea criticată adaugă la prevederile Constituţiei, ceea ce determină neconstituţionalitatea acestora, arată judecătorii, redând decizia din 2007.
De asemenea, articolul 5 din Legea 3/2000 împiedică organizarea oricărui referendum, în condiţiile în care practic, în România, s-ar putea să se desfăşoare alegeri în fiecare an.
"Mai mult, în condiţiile în care legea se referă la alegerile locale, fără a preciza dacă este vorba de alegeri generale sau parţiale, este cunoscut faptul că acestea din urmă pot avea loc în fiecare lună a anului, precum şi că, suprimarea referendumului prin obstacole stabilite de lege reprezintă un alt argument pe care se întemeiază constatarea că punctul 1 al articolului unic din Legea pentru modificarea şi completarea Legii 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului este neconstituţional", se mai arată în motivarea sentinţei.
Judecătorii constituţionali mai precizează că textul de lege poate genera blocaje constituţionale, data alegerilor devenind dependentă de data desfăşurării referendumului.
În urmă cu o săptămână, menţinându-şi jurisprudenţa, Curtea a decis, cu unanimitate de voturi, că legea este neconstituţională întrucât condiţiile instituite de legiuitor pentru desfăşurarea referendumului - "pentru a nu se influenţa în niciun fel rezultatul referendumului, alegerile prezidenţiale, parlamentare ori cele pentru Parlamentul European nu pot avea loc la aceeaşi dată cu referendumul" - nu se poate adăuga la prevederile constituţionale ale articolului 90, conform cărora: "preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional".
Potrivit Constituţiei, nu există nicio altă condiţie care să interzică organizarea şi desfăşurarea referendumului simultan cu alegerile prezidenţiale, parlamentare, locale sau alegerile pentru Parlamentul European ori într-un anumit interval de timp anterior sau posterior alegerilor menţionate.
Astfel, CC a decis că este neconstituţională Legea pentru completarea articolului 5 din Legea 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, după ce şeful statului a sesizat în 31 octombrie Curtea Constituţională.
Legea prevede că, "pentru a nu se influenţa în niciun fel rezultatul referendumului, alegerile prezidenţiale, parlamentare ori cele pentru Parlamentul European nu pot avea loc la aceeaşi dată cu referendumul".
Preşedintele Traian Băsescu afirma că dispoziţiile legii constituie o încălcare a Constituţiei şi o nerespectare a Deciziilor Curţii Constituţionale 567/2006, 147/2007 şi 335/2007, prin care s-a stabilit că orice limitare a prerogativelor constituţionale ale preşedintelui în materia consultării prin referendum a poporului este neconstituţională.
"Mai mult, prin Hotărârea 7 din 7 noiembrie 2007 asupra contestaţiei referitoare la organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional privind introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului României odată cu desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, Curtea Constituţională a stabilit că «Numai Preşedintele României are dreptul de a decide care sunt problemele de interes naţional şi, în cadrul acestora, de a stabili, prin decret, problema ce constituie obiectul referendumului şi data desfăşurării acestuia, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 11 alin. (1) şi (2) şi ale art. 15 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului»", nota preşedintele în sesizare.
El mai afirmA că aceste dispoziţii încalcă prevederile articulului 2, aliniat 1 din Constituţie, întrucât îngrădeşte dreptul poporului de a-şi exercita suveranitatea "prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum".
"Aceste noi dispoziţii sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 90 deoarece condiţiile stabilite de legiuitor, pentru desfăşurarea alegerilor prezidenţiale, parlamentare ori cele pentru Parlamentul European, în raport cu desfăşurarea referendumului, adaugă la prevederile Constituţiei. Aşadar, condiţionarea datei desfăşurării alegerilor de data organizării referendumului poate genera blocaje constituţionale, întrucât Constituţia stabileşte expres intervalele de timp în care sunt organizate alegeri parlamentare şi prezidenţiale", mai scrie Băsescu în sesizare.
Preşedintele aminteşte că în anul 2006, patru deputaţi au iniţiat o propunere legislativă având ca titlu ''Proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului ", iar la 27 decembrie 2006, Legea votată de Parlament a fost trimisă spre promulgare.
În sesizare se arată că pe 12 ianuarie 2007, preşedintele a formulat cerere de reexaminare faţă de această lege motivând excesivitatea şi nejustificarea dispoziţiilor legale adoptate, ţinând cont de faptul că dispoziţiile legale criticate interziceau consultarea poporului prin referendum, de către şeful statului, simultan cu desfăşurarea alegerilor prezidenţiale, parlamentare, locale sau a alegerilor pentru Parlamentul European, ori cu mai puţin şase luni înainte de data alegerilor menţionate.
Parlamentul a reexaminat legea, adoptând-o, pe 20 februarie 2007, într-o formă aproape identică cu forma iniţială, adăugând, însă, unele dispoziţii noi faţă de forma transmisă iniţial la promulgare, menţionează preşedintele. "La data de 26 februarie 2007, un grup de 71 de parlamentari, au sesizat Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea legii în cauză. Prin Decizia nr. 355 din 4 aprilie 2007, Curtea Constituţională a declarat că «Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului este neconstituţională»", se arată în documentul preşedintelui.
În sesizare se precizează că pe 19 octombrie 2007, Parlamentul a transmis spre promulgare o altă lege, având ca titlu "Lege pentru completarea art. 5 din Legea 3/2000", alt iniţiator şi următorul conţinut: "Pentru a nu se influenţa în nici un fel rezultatul referendumului, alegerile prezidenţiale, parlamentare ori cele pentru Parlamentul European nu pot avea loc la aceeaşi dată cu referendumul". Pe 6 noiembrie 2007, preşedintele a transmis Parlamentului cererea de reexaminare a Legii privind completarea art. 5 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cerere care a fost respinsă de Parlament, iar legea a ajuns la promulgare în data de 24 octombrie 2008.
