Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoInstanţa Tribunalului Bucureşti a admis contestaţia lui Sorin Ovidiu Vântu la decizia Judecătoriei Sectorului 1 de condamnare la doi ani de închisoare în dosarul BID şi l-a achitat pentru fals în declaraţii şi uz de fals. Decizia poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Bucureşti.
La ultimul termen al procesului, din 4 noiembrie, avocaţii omului de afaceri Sorin Ovidiu Vântu au cerut Tribunalului Bucureşti achitarea clientului lor pentru fals şi uz de fals, în timp ce procurorul a solicitat să se constate prescripţia faptelor în dosarul înfiinţării Băncii Internaţionale de Dezvoltare (BID).
Avocaţii lui Sorin Ovidiu Vântu au susţinut în faţa instanţei că banii cu care clientul lor a participat la capitalul de constituire a Băncii Internaţionale de Dezvoltare (BID) erau ai lui şi că Nicolae Popa nu a făcut nimic altceva decât să îi returneze.
Procurorul a cerut instanţei să constate intervenţia prescripţiei pentru ambele fapte şi nu achitarea omului de afaceri, aşa cum s-a cerut de către avocaţi.
Tribunalul Bucureşti a renunţat la audierea lui Nicolae Popa, constatând că nu poate fi găsit. În 7 octombrie s-au făcut adrese la Poliţia de Frontieră, Consiliul Local şi alte instituţii pentru a afla unde se află Nicolae Popa (fostul director general al grupului de firme Gelsor) şi dacă încă mai este în viaţă.
În 3 iunie, Tribunalul Bucureşti a dispus repunerea pe rol a procesului în care Sorin Ovidiu Vântu este judecat pentru modul de constituire a Băncii Internaţionale de Dezvoltare.
În 2005, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti l-a condamnat pe Sorin Ovidiu Vântu la trei ani de închisoare în dosarul BID. Omul de afaceri a făcut apel, Tribunalul Bucureşti hotărând trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Sectorului 1.
Dosarul a stat la această instanţă aproape doi ani, din cauza invocării mai multor probleme procedurale de către avocaţi, a formulării unor cereri de recuzare sau de strămutare, precum excepţii de neconstituţionalitate.
În final, în urmă cu un an, Sorin Ovidiu Vântu a fost condamnat încă o dată de Judecătoria sectorului 1 la doi ani de detenţie în dosarul BID şi la plata a 150.000 de lei cheltuieli judiciare către stat.
Instanţa a constatat atunci că infracţiunea de fals în declaraţii s-a prescris, condamnându-l pe Vântu pentru uz de fals la doi ani de închisoare în regim de detenţie. De asemenea, instanţa a dispus anularea tuturor actelor considerate false în constituirea BID şi care ar fi avut efecte juridice, precum şi la plata a 150.000 de lei cheltuieli judiciare către stat.
Vântu a atacat cu apel această decizie. După mai multe amânări, în aprilie anul trecut această instanţă a decis suspendarea cauzei, pentru ca judecătorii Curţii Constituţionale să se pronunţe cu privire la mai multe excepţii invocate în cauză de-a lungul timpului. Curtea Constituţională a decis că excepţiile nu sunt întemeiate şi a întors dosarul la Tribunalul Bucureşti.
În dosarul BID, Sorin Ovidiu Vântu a fost acuzat de fals în declaraţii şi uz de fals, întrucât, pentru a dobândi calitatea de acţionar majoritar, în momentul constituirii băncii ar fi declarat în fals că sumele aduse drept aport la capitalul social sunt venituri personale şi nu credit, contrar prevederilor Legii 58/1998 privind activitatea bancară.
Potrivit anchetatorilor, Vântu ar fi declarat că va contribui cu banii lui la capitalul acestei bănci, dar ar fi folosit sume pe care i le-ar fi pus la dispoziţie Nicolae Popa.
La rândul său, Ioana Maria Vlas - fostul administrator al SOV Invest şi martor în dosar - a declarat că nu ştie nimic despre modul de constituire a BID, dar a susţinut că Vântu nu a avut carnet de investitor la această bancă. Totodată, Vlas a declarat că banii pentru constituirea BID au fost ai investitorilor FNI. Ea l-a acuzat pe Sorin Ovidiu Vântu că a trimis ilegal cererile de răscumpărare a banilor depuşi la FNI pe carnetele lui Nicolae Popa, fostul director general al grupului de firme Gelsor, în condiţiile în care omul de afaceri nu era titular al acestor acte.
