"Decizia Fitch nu a ţinut cont de evoluţii importante ale economiei româneşti, cum ar fi creşterea reală anuală a PIB la 9,1% în 2008 şi 6% estimat pentru 2009, precum şi menţinerea unui nivel extrem de redus al datoriei guvernamentale (10,6% din PIB, în iunie 2008). În plus, România are un nivel al rezervelor internaţionale suficient (27,3 mld. euro la sfârşitul lunii septembrie) şi un stoc de datorie externă mai scăzut comparativ cu celelalte state membre ale Uniunii Europene", a declarat, într-un comunicat, Vosganian.
De asemenea, nivelul rezervelor minime obligatorii se menţine în continuare ridicat, respectiv 18% (începând cu perioada 24 noiembrie – 23 decembrie) pentru pasivele denominate în lei cu scadenţă de până la doi ani şi 40% pentru cele denominate în valută, asigurând astfel un rol prudenţial de menţinere a unui nivel corespunzător de lichiditate de către instituţiile de credit.
Fitch a redus luni ratingul acordat României aferent împrumuturilor pe termen lung în valută de la BBB la BB+, cu perspectivă negativă şi pe cel aferent împrumuturilor pe termen lung în monedă locală de la BBB+ la BBB-, de asemenea cu perspectivă negativă.
În comunicatul agenţiei se precizează că decizia de reducere cu două trepte a calificativului, care scoate România din categoria "investment grade" (risc scăzut pentru investiţii), reflectă îngrijorările cu privire la cadrul politicii macroeconomice din România, precum şi la capacitatea ţării de a evita o severă criză economică şi financiară.
Potrivit agenţiei de rating, este posibil ca România să aibă nevoie de sprijin financiar extern, pentru a împiedica "o criză a creditului", având în vedere că se confruntă cu un deficit de cont curent care ar urma să depăşească 14 procente din Produsul Intern Brut în acest an.
Fitch a avertizat asupra creşterii riscurilor la adresa economiei româneşti, ca urmare a sporirii datoriei sectorului privat pe pieţele externe, din ce în ce mai nesigure.
Potrivit agenţiei de rating, în contextul alegerilor parlamentare din 30 noiembrie, factorii politici de la Bucureşti au ignorat semnalele de alarmă, fapt care atrage după sine posibile consecinţe negative asupra coerenţei politicii fiscale.
"În acest sens, Ministerul Economiei şi Finanţelor a avertizat, deja, că există o lipsă de coerenţă la nivelul factorilor politici de decizie (Parlament, Preşedinţie, partide parlamentare) în asumarea unor politici publice restrictive care să reducă riscurile induse de criza financiară şi economică globală şi care să asigure în continuare României o creştere economică", a spus Vosganian.
Până în prezent, calificativul acordat de Fitch pentru România era de "BBB", care se situa cu două trepte peste categoria de junk. Perspectiva ratingului era tot negativă.
România are un deficit de cont curent care se extinde - va depăşi 14% din PIB potrivit aşteptărilor -, alimentat de avansul excesiv al sectorului de creditare, iar "Fitch consideră că este nevoie de o ajustare mai puternică a politicii, în special a celei fiscale, pentru a evita o criză a monedei".
"Un asemenea rezultat ar putea necesita un sprijin de finanţare substanţial de la comunitatea internaţională, pentru a preveni o criză de credit", potrivit comunicatului Fitch.
De asemenea, Fitch a redus ratingurile acordate oraşelor Bucureşti şi Oradea, pentru datoriile pe termen lung în valută, de la "BBB minus" la "BB plus", perspectiva acestora fiind înrăutăţită de la "stabil" la "negativ".