Decizia a fost luată în şedinţa de marţi a Guvernului, printr-o hotărâre în care se prevede ca Asociaţia "Uniunea Armenilor din România", cu sediul pe Bulevardul Carol I nr. 43 din Bucureşti, să fie recunoscută ca fiind de utilitate publică, pe considerentul că are ca scop principal reprezentarea publică, promovarea şi ocrotirea intereselor cetăţenilor de etnie armeană şi contribuie la promovarea şi respectarea drepturilor omului, cu particularitate a celor referitoare la minorităţile naţionale.
Declararea Asociaţiei "Uniunea Armenilor din România" ca fiind de utilitate publică, constituie un beneficiu pentru comunitatea etnicilor armeni din România, aceasta participând la consolidarea sistemului de protecţie a minorităţilor naţionale din România, se arată în document.
Uniunea Armenilor din România este condusă de Varujan Vosganian, ministru al Economiei şi Finanţelor.
Proiectul de hotărâre indica faptul că urmează să fie semnat favorabil chiar de Varujan Vosganian, ca ministru al Finanţelor, şi Cătălin Predoiu, ministru al Justiţiei.
În aceeaşi şedinţă de guvern a fost adoptată şi o hotărâre privind recunoaşterea asociaţiei "Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România" ca fiind de utilitate publică.
Recunoaşterea statutului de utilitate publică conferă, conform legii, asociaţiei sau fundaţiei o serie de obligaţii şi drepturi, printre care dreptul de a i se atribui în folosinţă gratuită bunuri proprietate publică, dreptul preferenţial la resurse provenite din bugetul de stat şi din bugetele locale, obligaţia de a menţine cel puţin nivelul activităţii şi performanţele care au determinat recunoaşterea.
Prin utilitate publică se înţelege orice activitate care vizează atingerea unor scopuri benefice în domenii de interes public general şi/sau comunitar. Recunoaşterea utilităţii publice se face pe durată nedeterminată.
În urmă cu un an, Guvernul a aprobat un proiect de lege care prevede că asociaţiile şi fundaţiile care solicită acordarea statutului de utilitate publică vor fi obligate să îndeplinească cerinţe suplimentare, respectiv să nu desfăşoare activităţi politice sau de sprijinire a unor partide, să deţină un sediu adecvat şi să beneficieze de personal specializat şi fonduri.
Alte condiţii obligatorii se referă la activităţile desfăşurate de aceste asociaţii şi fundaţii, care trebuie să fi condus la rezultate benefice pentru comunitate, şi la dovada unei capacităţi profesionale de autofinanţare a serviciilor dezvoltate de cel puţin 30% din costul total al acestora.