Preşedintele Traian Băsescu a spus că reuninea CE are ca subiect reacţia Uniunii Europene la criza financiară şi economică internaţională.
Şeful statului a menţionat că "nu au intervenit elemente noi în criza internaţională, iar măsurile luate, atât în SUA, cât şi în UE, au început să dea rezultate", dar că "se pune serios problema refacerii arhitecturii internaţionale economice.
Traian Băsescu a ţinut să prezinte câteva elemente de poziţie ale României, care vor fi susţinute la Bruxelles, precizând că, în acest moment, "criza are două caracteristici majore: o criză macroeconiomică, generată de criza financiară, cu repercursiuni în criza economică, şi a doua caracteristică, de reglementate şi supraveghere".
Băsescu a ţinut să explice că, atunci când vorbim de criză de reglementare, nu este vorba doar de ideea lipsei de reglementare în sistemul financiar internaţional, ci şi de introducerea nor măsuri care să facă imposibilă acţiunea pe pieţele financiare, când eşti în situaţia de conflict de interese, sau introducerea unui set de reglementări impotriva corupţiei. "Aceasta este o traducere care vreau să fie bine înţelegesă la noi acasă", a spus şeful statului.
El a mai afirmat că, plecând de la aceste realităţi, reconfigurarea sistemului financiar internaţional trebuie să aibă la bază principiile "responsabilităţii şi transparenţei, unul extrem de important, în condiţiile în care "sistemul de retribuire a conducătorilor marilor bănci, şi lipsa de supraveghere i-a făcut să inventeze aşa numitele produse toxice, care au dus la cărerea unor pieţe ca cea imobiliară, şi la lipsa de încredere", un alt principiu fiind legat de nevoia de reglementare şi supraveghere.
"Aici vizăm inclusiv agenţiile de rating şi instituţiile off-shore, supuse unui sistem adecvat de reglementare şi supraveghere", a spus preşedintele, adăugând că "avem şi în UE state care stimulează aşa numitele companii off-shore, care scapă oricărui control".
În opinia şefului statului, un alt sistem de prevenire a crizelor îl reprezintă "consolidarea roului central al FMI, în condiţiile în care UE îşi găseşte un rol mult mai puternic în interiorul Fondului."
"Nu susţinem fuziunea FMI si a Fondului de Stabilitatea Financiară", a spus Băsescu, menţionând că aceste instituţii "trebuie să rămână diferite şi trebuie să îşi asume roluri diferite.
"Noi vedem FMI având un rol de monitor al stabilităţii financiare globale, şi acest lucru îl poate manifesta prin supravegherea macroeconomică şi a sistemului fianciar, şi ar trebui să aibă responsabilităţi în prevenirea dezechilibrelor", a arătat Băsescu, menţionând că Fondul de Stabilitate Financiară trebuie să aibă rol de coordonator internaţional al reglementării şi de supraveghere a sistemului financiar.
"De aceea susţinem că nu trebuie să se facă fuziunea dintre FMI şi Fondul de Stabilitate Financiară, pentru că unul reglementează sistemul şi nu poate intra în conflict de interese cu ceea ce trebuie să facă FMI.
Şeful statului a mai spus că este necesară o îmbunătăţuie a FMI şi dotarea cu reserse adecvate misiunii pe care dorim să o aibe această instituţie.
În acelaşi timp, România susţine ca UE, care s-a dfovedit capabilă să ia lidership-ul situaţiei de criză, să aibă un rol mult mai puternic în interiorul FMI, şi să reprezinte toate interesele membrilor Uniunii, lucru eseniţal pentru solidaritatea toturor membrilor, în această abordare", a precizat şeful statului.