David: Achiziţia din 2006 a Loganurilor, angajată de Blaga, Ager Leasing avea probleme

Rep.: Ce i s-ar putea imputa fostului inspector general al IGPR, Gheorghe Popa?

C.D.: Ceea ce eu i-am imputat în mod direct a fost că, în ciuda avertizărilor repetate pe care le-a primit - şi nu doar de la mine a primit avertizări repetate, cu privire la faptul că preţurile vehiculate sunt mari - nu a fost mai riguros şi mai vigilent în gestionarea managerială a acestei achiziţii. Eu nu spun că el avea un rol în mod direct în selecţia firmei, dar, în orice caz, purta responsabilitatea managerială a acestui proces, atâta timp cât de la nivelul conducerii ministerului, şi n-am fost doar eu cel care l-a avertizat, nu a fost mai vigilent şi riguros în derularea acestei proceduri.

Rep.: Ce vreţi să spuneţi prin "vigilent"?

C.D.: De a verifica de cinci ori dacă preţurile care sunt acolo sunt conforme, înainte de a semna contractul. Este de la sine înţeles că, dacă îţi spune cineva: "Ai grijă că preţurile care sunt acolo nu sunt corecte şi depăşesc cu mult preţul pieţei", ce ar fi trebuit să facă oricine altcineva în faţa unor astfel de semnalări repetate ? Să verifice mai cu atenţie şi, eventual, să reverifice şi să rereverifice preţurile până când acestea îi aduceau confortul şi garanţia şi certitudinea că sunt reale. Această chestiune nu poate să fie desprinsă din context.

Păi dacă toată conducerea ministerului avertizează conducerea IGPR că acest contract are anumite probleme şi faptul că fostul inspector general a continuat procedura şi a nesocotit aceste avertizări, consecinţele le vede toată lumea. Păi, ce dovadă mai clară mai trebuie să facem?

Pentru mine va rămâne întotdeauna un mister cum a fost posibil ca, în ciuda avertizărilor repetate pe care conducerea ministerului le-a adus în atenţia inspectorului general, contractul să se realizeze în termenele şi preţurile pe care le avea în atenţie firma respectivă şi conducerea Poliţiei nu a făcut niciun demers de a diminua aceste preţuri şi de a le aduce în preţuri de bun simţ, în preţurile pieţei. Este o chestiune la care cercetările care se efectuează în prezent poate vor da un răspuns. Dar nu este acceptabil pentru nimeni. Este ca şi cum ai spune unui copil "Ai grijă, nu ai voie să te joci cu chibriturile!" şi, când ai întors spatele, vezi că a dat foc la casă.

Rep.: Câtă nevoie are Poliţia de autoturisme? Vă pun această întrebare în contextul în care Guvernul în bugetul pe 2009 nu prevede achiziţii de autoturisme de către instituţiile publice.

C.D.: Poliţia are nevoie de autospeciale pentru munca operativă. Este fără dubiu această chestiune. Este fără dubiu: Poliţia are nevoie şi de maşini, şi de dotări, dar nu în aceste condiţii. Poate nu s-a văzut în perioada în care această dezbatere a curs, e vorba de o achiziţie în sistem leasing, ceea ce înseamnă o plată eşalonată în ani.

De aceea, argumentul care se vehiculează acum este absurd: că sunt bani pentru aşa-zisele Loganuri, dar nu sunt bani pentru altceva. Este o prostie, pentru că respectivele Loganuri, unu - nu s-au cumpărat şi nu se vor cumpăra niciodată la preţurile respective, şi nu ne referim la Loganul propriu-zis, ci la dotare - şi doi - plăţile ar fi urmat de anul viitor şi s-ar fi făcut eşalonat în următorii ani.

Este absurd să spună cineva, decât într-o retorică electorală, că se aruncă banii pe fereastră pe Loganuri şi nu se face altceva cu banii respectivi. Banii respectivi în acest moment nu erau prevăzuţi şi nu au fost prevăzuţi în bugetul pentru anul 2008, pentru că primele plăţi ar fi început să fie făcute în anul 2009 şi de acolo, mai departe, până în anul 2011.

Rep.: Gheorghi Plai este inspector general interimar al Poliţiei Române. Va rămâne o numire definitivă la IGPR sau vizaţi pe altcineva?

C.D.: Nu am luat încă o decizie cu privire la titularizarea unui inspector general. Eu apreciez calităţile profesionale şi manageriale ale lui Ghiorghi Plai, de aceea am făcut propunerea ca el să preia interimar conducerea Poliţiei. Urmează o analiză a posibililor succesori ai chestorului Popa la conducerea Poliţiei Române şi, pe măsură ce vom finaliza această evaluare, voi face propunerea pentru numirea unui nou şef al Poliţiei.

Rep.: Dar este în vizorul dumneavoastră şi Ghiorghi Plai?

C.D.: Evident!

Rep.: Şi având în vedere scandalul privind cazul Larisa Chelaru?

C.D.: Pentru mine este mai important că Ghiorghi Plai a fost desemnat «Poliţistul anului» şi n-a fost desemnat de mine. Când a fost desemnat poliţistul anului, el şi-a asigurat respectul şi aprecierea colegilor lui poliţişti. Nu vorbeşte nimeni despre faptul că Ghiorghi Plai a primit titlul de «Poliţistul anului», nu vorbeşte nimeni că poliţistului anului, care a fost premiat pentru activitatea profesională la Crimă Organizată şi pentru rezultatele profesionale pe care le-a obţinut, a trebuit să accepte şi, până la urmă aceasta este responsabilitatea care revine oricărui şef de structură, consecinţele - care nu-i sunt direct imputabile - ale cazului "Larisa". Rămâne de văzut, şi n-a fost niciodată discutat în mod clar, care este responsabilitatea profesională a lui. Dacă este o responsabilitate publică, managerială, altfel stau lucrurile. Dar din punct de vedere procedural sau al cercetărilor, nu a rezultat că Ghiorghi Plai este direct vinovat de vreo greşeală din punct de vedere al cercetării pe care ar fi trebuit să o finalizeze el.

Rep.: Care sunt avantajele pe care le-a adus angajaţilor MIRA mandatul dumneavoastră?

C.D.: Cred că au fost câteva chestiuni de fond pe care le-am făcut şi care au condus la îmbunătăţirea gradului de protejare a poliţiştilor aflaţi în exerciţiul funcţiunii. Este vorba în primul rând de faptul că poliţiştii vor beneficia de asistenţă juridică gratuită pentru orice eventuale plângeri îndreptate împotriva lor cu privire la fapte săvârşite în timpul exercitării profesiei. Este până acum unul dintre punctele foarte sensibile pe care poliţiştii l-au resimţit în activitatea lor, pentru că, după o investigaţie sau o anchetă, la adresa lor puteau fi făcute plângeri, sesizări, care i-ar fi târât în procese în instanţă sau cercetări nesfârşite în faţa cărora ar fi trebuit să facă singuri efortul de a-şi plăti asistenţa juridică.

A doua chestiune foarte importantă este modificarea pe care urmează să o aducem, atunci când întregul pachet privind modificările Codului penal vor fi adoptate de Guvern, dar în ceea ce ne priveşte vorbim de modificarea şi înăsprirea regimului de pedepsire a sancţiunilor de ultraj îndreptate împotriva poliţiştilor aflaţi în exerciţiul funcţiunii. Este foarte important ca poliţiştii să fie asiguraţi că împotriva lor nu pot să fie făcute, nu doar acte de agresivitate, dar şi gesturi obscene sau insulte sau calomnii făcute în timpul desfăşurării activităţii poliţiştilor. Poliţiştii au nevoie de o protecţie corespunzătoare pentru a putea să aibă o autoritate pe măsură şi pentru acest lucru am pledat şi poate că ar fi fost bine ca acest lucru să se fi întâmplat mai devreme.

Şi poate multe dintre lucrurile pe care Poliţia le-a înregistrat în această perioadă ar fi putut fi evitate dacă cadrul legal ar fi permis o manifestare mai autoritară a Poliţiei sau, altfel spus, n-ar fi fost prea permisiv pentru cei care nu au arătat respect faţă de autoritatea Poliţiei.

O a treia chestiune ţine de asigurările pentru viaţă şi sănătate a poliţiştilor. Această lipsă a fost corectată prin faptul că am oferit despăgubiri poliţiştilor care în timpul exercitării profesiei au accidente care se finalizează cu invaliditate sau, Doamne fereşte, cu deces. Aceştia sau familiile lor, în caz de deces, vor primi despăgubiri corespunzătoare: 20.000 pentru deces, 10.000 pentru invaliditate de gradul I, respectiv 8.000 şi 6.000 pentru gradele de invaliditate II şi III. Creşterea indicelui de ierarhizare pentru agenţi a fost făcută şi va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2009, tocmai pentru a încuraja selecţia agenţilor de poliţie şi vorbeam mai ales de agenţii de poliţie rutieră care trebuie cu prioritate angajaţi, date fiind nevoile tot mai mari ale structurilor de Poliţie Rutieră din întreaga ţară de a a avea cât mai mulţi lucrători.

Rep.: Domnule ministru, vă reproşaţi ceva?

C.D.: Da. Îmi reproşez faptul că am venit cu mult prea multă încredere şi poate cu mult prea multă democraţie şi diplomaţie într-un mediu care are nevoie de autoritate fără doar şi poate, o autoritate care nu trebuie să lase loc nici diplomaţiei şi nici îngăduinţei. Poate că acum, după un an şi jumătate, şi eu m-am schimbat, sunt conştient că am fost modelat şi schimbat de sistem, pentru că, atunci când am venit aici, am încercat să vin cu o mentalitate mai deschisă, care însemna şi un spirit liberal, şi mai multă democraţie, şi responsabilitate, care nu cred că este potrivită pentru un astfel de minister. Şi poate că această toleranţă şi îngăduinţă, de la începutul mandatului meu, m-a costat.

Rep.: Revenind la sfera politică, în cazul în care PNL va ajunge la guvernare, cu cine aţi vrea să faceţi o alianţă? Cu PSD sau PDL?

C.D.: Obiectivul principal al PNL-ului în aceste alegeri este să-şi consolideze capitalul politic pe care l-a acumulat. Este pentru PNL poate cel mai elocvent caz în care desprinderea de PD nu a făcut decât bine, pentru că PNL a reuşit o performanţă unică, pe care o poate oricine observa din '90 încoace: un partid aflat singur la guvernare, nu doar că-şi menţine cota electorală, ci o creşte de la momentul desprinderii de PD, o creşte în mod spectaculos şi, în ciuda faptului că este un partid aflat la guvernare fără o majoritate, este un partid care a reuşit să conducă în doi ani de zile acest Guvern şi să asigure o creştere a cotei electorale a PNL-ului.

Vreau să vedeţi că nici în 2000 - 2004, nici înainte nu au existat cazuri în care un partid aflat la guvernare să nu se fi erodat. Tocmai PNL-ul, atacat din toate direcţiile, este singurul partid care nu doar că nu s-a erodat, dar a crescut, în condiţiile în care a avut, din toate direcţiile, tunurile puse pe el. Şi atunci, pentru PNL, desprinderea de PD a fost mai mult decât benefică şi toate vocile care au vorbit la vremea respectivă despre căderea PNL-ului în soarta PNŢCD-ului, din perioada Convenţiei Democrate, au dovedit că nu au niciun fel de simţ politic şi că totul a fost doar un joc menit să submineze atât PNL-ul, cât şi perspectiva politică a acestuia.

Rep.: Pe scurt, excludeţi orice apropiere de democraţi?

C.D.: Eu cred că pentru trădarea Alianţei - în care PNL a fost principalul actor şi PD s-a agăţat de PNL la vremea respectivă, practic PNL oferind un colac de salvare PD-ului - încă patru ani de opoziţie pentru PD ar fi pedeapsa corectă.

Rep.: Cum vă veţi face campanie?

C.D.: În măsura în care timpul mi-o va permite, voi face o campanie directă, încercând să ajung la cât mai mulţi din alegătorii din colegiul meu.