Guvernul a aprobat proiectul bugetului de stat pe 2009

Guvernul a amânat, în urmă cu o săptămână, aprobarea proiectului bugetului de stat pe 2009 după ce premierul Călin Popescu Tăriceanu a solicitat ministrului Finanţelor să revizuiască în scădere cheltuielile administraţiei publice, inclusiv cele de personal şi capital, astfel încât acestea să nu depăşească nivelul din 2008.

Veniturile bugetului de stat sunt estimate la 103,6 miliarde lei, iar cheltuielile la 116,6 miliarde lei, cu un deficit de 12,9 miliarde lei.

Pentru anul 2009, cadrul macroeconomic este construit pe baza prognozei de toamnă care previzionează un produs intern brut în creştere, în termeni reali, cu 6% faţă de 2008 şi cu o valoare nominală de 578,5 miliarde lei.

În ceea ce priveşte veniturile salariale în 2009, se prevede o creştere mai moderată comparativ cu anii precedenţi. Astfel, pentru câştigul salarial mediu brut se prevede un nivel de 1.865 lei (518 euro), iar pentru câştigul salarial mediu net un nivel de 1.384 lei (384 euro), reprezentând o creştere cu circa 10% faţă de 2008. Pensia medie va creşte de la 567,8 lei la 709,3 lei, iar rata medie a şomajului va scădea de la 4%, prognozat pentru 2008, la 3,9%.

Valoarea punctului de pensie este stabilită la 763,7 lei, de la 1 ianuarie 2009.

Educaţia, transporturile, sănătatea, apărarea, ordinea publică şi siguranţa naţională, precum şi agricultura sunt domeniile pentru care sunt propuse cele mai mari alocaţii prin proiectul de buget stabilit pentru anul viitor.

În domeniul educaţiei, fondurile propuse pentru anul viitor se ridică la 6% din PIB, iar pentru sănătate alocaţiile bugetare prevăzute sunt de 3,9% din PIB. În domeniul agriculturii, alocaţiile propuse pentru anul viitor se ridică la 3% din PIB, iar sectorul transporturilor va fi finanţat cu 4,5% din PIB.

Pentru investiţii în infrastructură sunt alocate fonduri reprezentând 6,5% din PIB.

Impozitul pe venit şi salarii va creşte cu 0,3 puncte procentuale, la 3,8 % din PIB, determinat, în principal, de creşterea câştigului salarial mediu brut şi a numărului mediu de salariaţi în 2009 faţă de 2008. Veniturile din impozitul pe profit vor creşte în termeni nominali cu 0,1 puncte procentuale, la 3,2% din PIB.

Contribuţiile de asigurări sociale continuă să deţină ponderea cea mai mare în produsul intern brut, înregistrând o creştere de 0,3 puncte procentuale, de la 9,8% în 2008 la 10,1% în 2009.

Nivelul veniturilor din accize se vor menţine în 2009 la 3,2 % ca pondere în produsul intern brut, ca şi în 2008.

Sumele primite de la UE în contul plăţilor efectuate reprezintă un capitol nou, care a fost introdus în buget în anul 2009 şi care reprezintă sumele primite de la Uniunea Europeană, în contul fondurilor utilizate din bugetul propriu de ministerele beneficiare de fonduri europene nerambursabile postaderare. Pentru anul viitor aceste sume totalizează 16,5 miliarde lei, respectiv 2,9% din produsul intern brut şi provin din instrumente structurale şi de coeziune, precum Fondul European de Dezvoltare Europeană, Fondul Social European, Fondul de Coeziune, Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală, Fondul European pentru Pescuit.

Proiectul de buget prevede scăderea ponderii cheltuielilor de personal în produsul intern brut la 5,9%, de la 6,3% în 2008, menţinerea dobânzilor la acelaşi nivel cu cel din 2008 (0,9% în produsul intern brut) şi subvenţii de 1,7% din PIB, în creştere cu 0,1 puncte procentuale faţă de 2008.

Transferurile continuă să deţină ponderea cea mai mare în produsul intern brut (18,9%), cu două puncte procentuale în creştere faţă de 2008, o categorie specială de transferuri fiind cele destinate finanţării proiectelor care beneficiază de fonduri externe nerambursabile postaderare, categorie nouă introdusă în proiectul de buget pe 2009. Aceste transferuri deţin 3,7 % din PIB şi aproximativ 9,1 % din totalul cheltuielilor bugetare.

Ponderea în PIB a cheltuielilor de capital va creşte la 6%, faţă de 5,6% în 2008, şi la 14,8% în totalul cheltuielilor bugetare.

Pentru anul viitor se estimează că serviciul datoriei publice guvernamentale va fi de 3,5 miliarde euro.

Deficitul bugetului general consolidat va fi finanţat în 2009 în principal din surse interne (circa 85 %) şi, în completare din surse externe, respectiv prin utilizarea veniturilor obţinute privatizare, prin emisiuni de certificate de trezorerie şi a obligaţiunilor de tip benchmark cu scadenţe pe termen mediu şi lung, precum şi prin împrumuturile contractate de autorităţile locale, dar şi prin lansarea unei noi emisiuni de euroobligaţiuni.

Cererea internă îşi va diminua amplitudinea de creştere până la 8,3%, componentele sale importante - consumul şi formarea brută de capital fix - înregistrând de asemenea creşteri mai mici comparativ cu cele din 2008.

Formarea brută de capital fix va creşte în 2009 cu 13%, în condiţiile amplificării investiţiilor în infrastructură, inclusiv cele finanţate de la buget şi cofinanţate din fonduri europene. Investiţiile (FBCF) ce se vor realiza în 2009 sunt prognozate la 206,4 miliarde lei, echivalentul a circa 57 miliarde euro. Rata de investiţie va continua să se majoreze pe fondul creşterii mai rapide a FBCF comparativ cu cea a PIB, ajungând la aproape 36%.

Consumul individual efectiv al gospodăriilor va creşte cu o rată mai mică decât în 2008 (7,1% faţă de 10%), iar consumul colectiv efectiv al administraţiei publice se va majora cu 2,7%.

Exportul net va avea o contribuţie negativă (3,4 procente) la creşterea reală a produsului intern brut, dar în tendinţă de diminuare faţă de cea din 2008. Se prevede reducerea în continuare a decalajului între dinamicile, în termeni reali, ale exporturilor şi importurilor de bunuri şi servicii, în condiţiile în care dinamicile valorice se vor inversa, respectiv exporturile de bunuri şi servicii se vor majora mai rapid decât importurile de bunuri şi servicii.

Pe ramuri de activitate, construcţiile vor fi şi în 2009 domeniul cu cea mai mare creştere, valoarea adăugată brută fiind prognozată să se majoreze cu 12,8%, ceea ce va spori ponderea acestei ramuri în produsul intern brut care va ajunge la 11,6%. Serviciile vor avea şi ele o contribuţie importantă la creşterea economică, cu un ritm al valorii adăugate de 5,8%. Pentru sectorul industrial, creşterea prognozată a valorii adăugate brute va fi de 4,7%, în timp ce pentru agricultură se prevede un an normal, cu o creştere de 3,5%.

Pentru anul 2009, exporturile de bunuri se apreciază că vor creşte cu circa 16,1%, în condiţiile amplificării relaţiilor comerciale cu Uniunea Europeană şi intensificării promovării exporturilor pe noi pieţe. Importurile de bunuri se estimează că vor creşte cu 12,2%, ţinând cont, în principal, de dependenţa dezvoltării ţării noastre de resursele energetice din import.

Se consideră că în 2009 se va accentua tendinţa înregistrată în 2008 şi anume depăşirea ritmului de creştere al importurilor de către cel al exporturilor, respectiv cu 3,9 puncte procentuale comparativ cu 3,6 puncte procentuale în anul 2008. În acest context, ponderea deficitului comercial FOB-FOB în PIB se va diminua cu 1,4 puncte procentuale, ajungând până la 12,7%, preconizându-se să atingă un nivel de 20,4 mld. euro.

Deficitul contului curent al balanţei de plăţi externe se aşteaptă să fie în valoare de 19,6 miliarde euro, reprezentând 12,2% din PIB, în principal pe seama majorării deficitului balanţei veniturilor cu 15%. Impactul deficitului balanţei veniturilor asupra contului curent va fi compensat parţial de excedentul transferurilor curente nete care va atinge nivelul de 5,9 miliarde euro.

Sustenabilitatea deficitului de cont curent va fi asigurată din surse autonome negeneratoare de datorie (investiţiile directe, transferurile de capital şi investiţiile de portofoliu) în proporţie de 69%.

În 2009, numărul mediu de salariaţi va continua tendinţa de creştere înregistrată în anii precedenţi, respectiv cu 145 mii persoane (2,9%) faţă de 2008, iar rata şomajului înregistrat va fi de 3,9%.

În privinţa inflaţiei se preconizează o reducere graduală a acesteia. Astfel, în ceea ce priveşte ritmul dezinflaţiei în anul 2009, rata inflaţiei se va reduce faţa de sfârşitul anului 2008 la 4,5%, în timp ce media anuală se va situa la 4,8%. La diminuarea ratei inflaţiei cu 1,2 puncte procentuale sub cea înregistrată în anul 2008 o influenţă o vor avea preţurile administrate, a căror creştere va fi mai mică.

În domeniul impozitului pe profit se va avea în vedere diminuarea bazei impozabile pentru calculul impozitului pe profit, prin acordarea unei deduceri suplimentare pentru activităţile de cercetare-dezvoltare.

În domeniul impozitului pe venit se urmăreşte încurajarea contribuţiilor la fondurile de pensii private, prin majorarea cuantumului contribuţiilor deductibile la stabilirea bazei de calcul pentru veniturile din salarii, simplificarea sistemului de deduceri personale acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii la funcţia de bază şi reconsiderarea plafonului de venit lunar neimpozabil din pensii, în sensul creşterii acestui plafon de la nivelul actual de 1.000 lei lunar la 1.500 lei lunar.

În domeniul impozitelor locale se urmăreşte realizarea de măsuri pentru impozitarea la valoarea de piaţă a proprietăţilor imobiliare.

În ceea ce priveşte impozitării nerezidenţilor, relaxarea fiscală este urmărită prin scoaterea de sub incidenţa impozitării în România a veniturilor obţinute de organismele de plasament colectiv nerezidente, fapt ce ar încuraja pătrunderea acestor fonduri pe piaţa de capital românească şi dezvoltarea acesteia.