Majorarea salariilor cu 50% în educaţie transmite un semnal "extrem de negativ", afirmă analiştii

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, vineri, că a promulgat legea prin care se majorează cu 50% salariile din educaţie, de la 1 octombrie. Şeful statului a spus că legea respectă criteriile de constituţionalitate şi consideră oportună promulgarea acesteia.

"Efectele deciziei vor fi fără îndoială unele negative. (...) Finanţarea va fi extrem de dificil de făcut. Trebuie să fim extrem de precauţi în privinţa politicilor publice", a afirmat economistul şef al Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru.

Dragoş Pîslaru, director executiv al companiei GEA Strategy & Consulting, consideră că problema nu este în primul rând creşterea deficitului bugetar, ci capacitatea de finanţare a acestuia.

"Problema nu este neapărat că trebuie să respectăm anumite reguli impuse de Bruxelles. Dacă deficitul bugetar va depăşi 3% din PIB, de unde scoatem bani să îl finanţăm? Creşterea trebuie acoperită de undeva. Nu poţi emite bani, nu mai este cazul şi ai crea inflaţie", a afirmat Pîslaru.

Reprezentantul GEA a arătat că finanţarea pe pieţele externe a devenit mai dificilă în contextul actual, menţionând avansul puternic al dobânzilor.

"Este o situaţie care va aduce grele şi care va afecta credibilitatea României", a afirmat Pîslaru, menţionând că majorarea salariilor va avea un efect direct asupra investiţiilor, întrucât acestea depind de perspectiva indicatorilor macroeconomici.

Referitor la ratingurile acordate României de agenţiile internaţionale, analiştii consideră că instituţiile vor lua în considerare această decizie, pe care o vor interpreta ca un semnal negativ în contextul existent pe piaţa internaţională.

"Este un semnal extrem de negativ, mai ales în contextul actual. Nu aş fi de acord cu o reducere de rating, întrucât acesta este foarte scăzut. (...) Nejustificat de jos suntem în prezent. În esenţă, probabil se vor gândi, iar această măsură va fi un factor important", a afirmat Dumitru.

Agenţiile de rating se bazează în principal pe doi piloni: deficitul de cont curent şi deficitul bugetar, a explicat economistul şef al BCR, Lucian Anghel.

"Înrăutăţesc indicatorul care este deja cel mai sensibil pentru instituţiile internaţionale", a afirmat Anghel, care anticipează o posibilă majorare a deficitului bugetar.

Economistul şef al BCR a arătat că decizia de vineri se suprapune peste majorările de pensii, care vor creşte din nou anul viitor, peste avansul salariului minim, peste sumele pe care magistraţii le vor primi retroactiv pentru drepturile din anii anteriori şi peste despăgubile care vor fi acordate pentru foştii deponenţi la CEC pentru Dacia.

În continuare, creşterea salariilor profesorilor va duce, fără "nici un dubiu" la noi cererii salariale ale altor sindicate, anticipează Dumitru. Economistul a menţionat că momentul pentru noi soliticări este "propice" în contextul alegerilor de luna viitoare.

"Sper să nu se tranforme într-un bulgăre de zăpadă, care să crească din ce în ce mai mult pe măsură ce se rostogoleşte", a spus Anghel.

Şi Pâslaru anticipează că vor exista o serie de cererii salariale, ceea ce ar putea fi "o problemă majoră".

"Se induce sentimentul că ai putea câştiga bani, nu prin ceea ce faci tu, ci prin presiuni. Ideea de bani gata se pare că persistă încă în România. (...) Nu poţi spune gata, au decis în Parlament că vream să trăim mai bine. Nu merge aşa!", a continuat Pîslaru.

Economistul de la BCR a avertizat că nu trebuie privit la banca centrală ca la un panaceu.

"Nu se poate ca BNR să rezolve toate problemele. (...) Nici o bancă centrală din lume nu poate asigura la nesfârşit stabilitatea macroeconomică prin intrumentele de care dispune", a spus Anghel.