Document guvernamental: Şefi de agenţii cu venit de până la 13.838 lei, şoferi plătiţi cu 3.517 lei

Unii dintre cei mai bine plătiţi angajaţi lucrează la Agenţia de Compensare pentru Achiziţii de Tehnică Specială (ACATS) şi la Agenţia Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), unde venitul net lunar nu a scăzut sub 2.449 lei, indiferent de funcţie, conform unui document guvernamental obţinut de MEDIAFAX.

Preşedintele ACATS a încasat în primele nouă luni ale acestui an un venit net lunar de 13.838 lei, în timp ce un director al agenţiei a fost remunerat cu 7.668 lei. Pentru un şef de departament şi un şef de serviciu, venitul net lunar s-a ridicat la 6.886 lei, respectiv la 6.349 lei.

Funcţionarii încadraţi pe posturi de expert sau consilier, inclusiv consilier juridic, au fost plătiţi lunar cu sume cuprinse între 5.099 lei şi 5.605 lei, iar un inspector de resurse umane a încasat lunar 4.415 lei. Pentru un referent de specialitate, venitul net lunar a fost de 2.389 lei, în timp ce un arhivar a fost plătit cu 2.449 lei.

Şeful ANRE a avut în intervalul ianuarie-septembrie 2008 un venit lunar net de 13.751 lei, iar vicepreşedinţii instituţiei au încasat lunar câte 12.669 lei. Cuantumul veniturilor din ANRE scade uşor în raport cu postul ocupat, la 10.402 lei pentru un şef de departament, 9.061 lei pentru un director, 8.428 lei pentru un şef de serviciu, 8.155 lei pentru un director adjunct, 7.623 lei pentru un şef de birou şi 7.527 lei pentru un şef de oficiu.

Experţii şi consilierii ANRE au primit între 7.410 lei şi 7.645 lei, în timp ce consilierul juridic a fost plătit cu 4.794 lei. Venitul net al unui inspector de specialitate a fost de 5.337 lei, iar un inginer a primit lunar 4.699 lei, economiştii şi specialiştii IT fiind mai bine plătiţi, cu 6.263-6.758 lei.

Venitul lunar net al unui şofer categoria I din ANRE a fost de 3.517 lei, un arhivar a încasat 2.865 lei, iar un casier a fost remunerat cu 2.983 lei. În acelaşi interval, un contabil ANRE a primit 3.670 lei.

Preşedintele Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) are, conform nomenclatorului de funcţii, un salariu de bază de 8.825 lei, aproape dublat prin cumularea a numai două sporuri, respectiv sporul de confidenţialitate (de 30% calculat la salariu) şi cel pentru risc profesional (de 50%). La acestea se adaugă, conform grilei de salarizare, sporul pentru vechime în muncă (între 5 şi 25% calculat la salariul de bază) şi sporul de stabilitate (între 5-20%).

Salariile de bază la nivelul AVAS scad uşor în raport cu funcţia deţinută, la 8.378 lei pentru vicepreşedinte, la 6.051 lei pentru director general şi la 4.049 lei pentru consilier, completate cu sporuri şi, în cazul directorului general şi al consilierului, cu o indemnizaţie de conducere de 35%, respectiv 25%.

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) a încasat în acest an un venit lunar net de 11.047 lei, în timp ce un şef de departament a fost remunerat cu 7.335 lei, iar un consilier a încasat 4.425 lei. Pentru şoferii de categoria I ai ANRM, venitul net lunar a fost de 1.960 lei.

Şeful Autorităţii Naţionale pentru Comunicaţii a beneficiat în primele nouă luni ale anului de un venit net lunar de 11.025 lei, secondat de vicepreşedinte cu 10.743 lei. Un director al ANC a încasat lunar 8.636 lei, în timp ce un şef de departament a fost plătit cu 7.914 lei.

La Inspectoratul de Stat în Construcţii, venitul net lunar al preşedintelui s-a ridicat la 10.565 lei, iar un şef de departament a primit 7.377 lei. Un şofer de categoria I a fost plătit cu 2.488 lei.

Preşedintele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor a primit lunar 8.111 lei, mai puţin decât un membru de plen al Oficiului, remunerat cu 9.363 lei, şi puţin peste venitul net lunar al unui director, de 7.507 lei. Un şef de serviciu a încasat 7.230 lei, iar consilierii de categoria IA au fost plătiţi lunar cu 7.759 lei.

În cazul Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare, documentul guvernamental indică un venit net lunar al preşedintelui de 4.380 lei, cu mult sub venitul unui director, de 7.727 lei. Şeful de serviciu are un venit net de 4.714 lei, iar şeful de birou primeşte lunar 4.198 lei.

Aceeaşi situaţie este indicată şi la Agenţia Română pentru Investiţii Străine (ARIS), instituţie fără un preşedinte, unde documentul relevă un venit net lunar al vicepreşedintelui de 3.726 lei, cu aproximativ 1.000 de lei mai puţin decât venitul unui director, de 4.631 lei, şi sub remuneraţia secretarului general, de 3.873 lei. Consilierii de categoria IA ai ARIS sunt plătiţi lunar cu 2.476 lei, iar consilierii juridici, cu 2.585 lei.

Şi la Agenţia Naţională Anti-Doping venitul net lunar al preşedintelui, de 4.375 lei, este indicat sub venitul net al unui director, de 5.493 lei, în timp ce un şef de serviciu este plătit cu 4.131 lei, peste suma primită de vicepreşedintele agenţiei, de 3.600 lei.

În şedinţa de săptămâna trecută, Guvernul a decis ca preşedinţii instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii să fie remuneraţi la nivelul salariului unui secretar de stat, iar demnitarii să nu poată face parte decât dintr-un singur consiliu de administraţie al unei agenţii sau autorităţi guvernamentale.

Funcţia de vicepreşedinte al instituţiei va fi asimilată cu cea de subsecretar de stat şi remunerată la acest nivel.

În baza unei ordonanţe de urgenţă aprobate de Guvern la începutul anului, un secretar de stat primeşte începând cu 1 octombrie o indemnizaţie lunară brută şi impozabilă de 6.691 lei, iar un subsecretar de stat este plătit cu 5.648 lei.

Noile remuneraţii au fost decise printr-o ordonanţă de urgenţă în care se arată că salariile persoanelor din conducerea acestor instituţii, respectiv preşedintele/directorul general şi vicepreşedintele/directorul general adjunct, au fost stabilite "de către organele abilitate să numească aceste persoane" la un nivel mult prea ridicat comparativ cu cele ale restului personalului din sectorul bugetar, necorelate cu indicatorii macroeconomici şi cu evoluţia economiei româneşti.

În urmă cu aproximativ două săptămâni, premierul Călin Popescu Tăriceanu a cerut şefului Cancelariei, Dorin Marian, să îi prezinte în şedinţă de guvern o analiză privind salariile, sporurile şi primele încasate în agenţiile aflate în subordinea Executivului.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat atunci că agenţiile guvernamentale au devenit moşia financiară a clientelei politice a Guvernului, referindu-se la salariile mari pe care le au unii dintre şefii acestor instituţii.