"Nu ne permitem să renunţăm la obiectivul de inflaţie", a spus Dijmărescu, la un seminar organizat de Euromoney la Salonic, privind Europa de Sud-Est, răspunzând la o întrebare privind eventualitatea de a alege între reducerea inflaţiei şi intrarea economiei în recesiune.
El a punctat, însă, că deprecierea monedei, deşi inflaţionistă, a determinat, prin efectul de contracţie a cererii, o încetinire puternică a creşterii deficitului de cont curent.
"Estimăm că deficitul de cont curent va închide anul sub 14% din PIB", a precizat Dijmărescu.
Oficialul băncii centrale a adăugat că estimările indică o scădere a inflaţiei în următoarea perioadă, susţinută şi de producţia bună din agricultură.
"Nu sunt semne de şocuri pe inflaţie în ultimul trimestru din acest an şi în primul trimestru de anul viitor", a mai spus Dijmărescu.
La începutul lunii august, BNR a revizuit în creştere prognozele de inflaţie pentru acest an şi pentru anul viitor. Astfel, pentru 2008, estimarea a fost revizuită de la 6% la 6,6%, iar pentru 2009 de la 3,5% la 4,2%.
Ţinta BNR de inflaţie pentru 2008 este de 3,8% plus minus un punct procentual, iar pentru 2009 de 3,5%, cu un interval de variaţie de plus minus un punct procentual.
România şi-a stabilit ca obiectiv să adopte euro la orizontul anului 2014, ceea ce înseamnă că va trebui să intre în mecanismul european al ratelor de schimb (ERM2) în anul 2012.
Inflaţia statelor membre care vor să adopte euro nu trebuie să depăşească cu mai mult de 1,5 puncte procentuale nivelul mediu al inflaţiei din cele mai performante trei state membre, iar deficitul bugetar trebuie să reprezinte maxim 3% din Produsul Intern Brut.