Fostul ministru al Economiei Codruţ Şereş s-a prezentat la DIICOT

La intrarea în sediul DIICOT, Şereş a spus că va da aceeaşi declaraţie pe care a dat-o şi în urmă cu un an şi jumătate. El a mai spus că acest dosar este "o glumă proastă", pentru că toată lumea s-a convins că sistemul naţional nu este în periocol.

Şereş a mai fost la DIICOT şi în 30 septembrie, el declarând atunci că procurorii i-au prezentat aceleaşi învinuiri ca în urmă cu un an în dosarul Hidroelectrica, iar în cauza privind privatizările strategice nu s-a mai întâmplat nimic pentru că dosarul este încă la Senat.

Şereş preciza că este acuzat că ar fi favorizat subminarea economiei naţionale, întrucât nu a schimbat conducerea de la Hidroelectrica.

"Conducere care şi astăzi este în funcţie, ca şi celelalte persoane care în momentul de faţă sunt fie vicepreşedinţi la Agenţia de Reglementare în domeniul Energie Electrice, fie în alte funcţii de la diverse alte societăţi, sunt şi ei acuzaţi. Mi se pare extrem de grav să acuzi de subminarea economiei naţionale în urmă cu un an şi jumătate, iar aceleaşi persoane în continuare să fie pe funcţie, iar la Parchet să-l aduci pe ministru", a mai spus Şereş.

În privinţa raportului care semnala disfuncţionalităţile de la Hidroelectrica, Şereş a afirmat că oricine poate să fabrice un raport. "Ca acel raport să fie valid ar fi trebuit să fie semnat de membrii comisiei. Membrii comisiei au refuzat să semneze acel raport, după care cel care a întocmit raportul a semnat şi al doilea raport care a ajuns la procurorii DIICOT", a conchis fostul ministru al Economiei.

În privinţa dosarului privatizărilor strategice, Şereş a spus că nu s-a întâmplat nimic la întâlnirea cu procurorii pentru că se află în continuare la Senat, "iar procurorii invită persoane şi audiază în continuare martori".

Întrebat despre proiectul de ordonanţă privind vânzarea a opt la sută din acţiunile Petrom către angajaţi, Şereş a spus că legea arată că acţiunile salariaţilor trebuie vândute în aceleaşi condiţii ca şi în cazul OMV. Şereş a precizat că proiectul de ordonanţă a fost promovat de Ministerul Economiei, însă nu a existat consens între miniştri în legătură cu acesta.

Senatul a aprobat, în 26 august, cererile de începere a urmăririi penale a senatorului PC Codruţ Şereş în dosarele "Electrica Sud" şi "Hidroelectrica".

În luna septembrie au fost audiaţi de procurori, în calitate de martori, fostul vicepremier Marko Bela, prim-vicepreşedintele PDL Adriean Videanu, fostul ministrul al Finanţelor Ionuţ Popescu, preşedintele Camerei Deputaţilor, liberalul Bogdan Olteanu, fost ministru pentru Relaţia cu Parlamentul, şi fostul ministru de Interne Vasile Blaga.

În cadrul anchetei, procurorii au constatat că cetăţeanul bulgar Stamen Stanchev "a acţionat în calitate de consultant internaţional al CSFB România (acesta fiind concomitent şi consilier personal al preşedintelui companiei austriece OMV, ce deţine pachetul majoritar de acţiuni al SC Petrom), iar obiectul interesului său l-a reprezentat facilitarea aprobării de către Guvernul român a unui act normativ privind achiziţionarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom aflat în portofoliul Ministerul Economiei în favoarea unei persoane juridice, respectiv Asociaţia salariaţilor acestei companii române.

Această posibilitate de achiziţionare era prevăzută în contractul de privatizare a fostei SNP Petrom SA, încheiat în 23 iulie 2004, între Ministerul Economiei şi OMV, aprobat prin Legea 555/2004.

Potrivit procurorilor, întrucât salariaţii erau 55.000 la începutul anului 2005, se urmărea crearea unei posibilităţi ca în numele salariaţilor să acţioneze o singură persoană, respectiv Liviu Luca, al cărui rol era să îi convingă pe salariaţi să-l împuternicească să le reprezinte interesele în faţa Ministerului Economiei.

"Miza afacerii o constituia profitul imediat ce putea fi obţinut de către cei interesaţi să manipuleze masa salariaţilor, ca urmare a diferenţei dintre preţul fix al acţiunilor ce urmau a fi achiziţionate de la MEC-OPSPI (0,0525 euro/acţiune, respectiv 2.158 lei/acţiune, valoare la care au fost cumpărate de OMv de la statul român) şi valoarea de piaţă a acestora în perioada respectivă, care era cu mult mai mare", arătau procurorii. De exemplu, la 8 iunie 2005, preţul de bursă era de 3.700 lei/acţiune Petrom cu perspective de creştere, conform aprecierilor economiştilor.

Obiectivul vizat pe de o parte de bulgarul Stamen Stanchev, iar de cealaltă parte de Liviu Luca era "potenţialul câştig ce ar fi rezultat din valorificarea acţiunilor pe piaţă".

Stanchev ar fi obţinut un împrumut de la CSFB de 235 de milioane de euro, pentru achiziţionarea acţiunilor.

Liderul PAS Petrom a mizat pe dezinteresul şi lipsa de informare a majorităţii salariaţilor în domeniul pieţei de capital şi a obţinut împuterniciri (şi notariale) de a lua decizii cu privire la respectivele acţiuni.

În 24 mai 2005, între cele două părţi interesate de promovarea actului normativ a fost încheiată o înţelegere prin care PAS Petrom a acordat exclusivitate pentru activitatea de consultanţă şi finanţare în vederea preluării pachetului de 8% din acţiunile Petrom consorţiului fromat din CSFB şi firma J&T Private Equity NV Olanda (o firmă căpuşă prin intermediul căreia urma să fie însuşită o sumă importantă cu titlu de "consultanţă", de către gruparea reprezentată de Stanchev), afirmă procurorii. În acest scop, Stanchev s-ar fi folosit de relaţia cu ministrul Economiei Codruţ Şereş.

În 29 iunie 2005, Codruţ Şereş i-a raportat cetăţeanului bulgar Stamen Stanhcev - în cadrul unei convorbiri interceptate la ora 22.15 - modul în care s-a dezbătut proiectul guvernamental privind vânzarea pachetului de opt la sută din acţiunile Petrom din portofoliul Ministerului Economiei, către Asociaţia salariaţilor (PAS).

"A fost un scandal, unii miniştri au spus că această ordonanţă este imorală şi murdară şi că nu vor să fie părtaşi la aşa ceva. Aşa că am fost un pic ruşinat. Prin urmare, ar trebui ca Liviu Luca să-şi rezolve problema mai întâi (aceea de a obţine semnăturile de la miniştrii Justiţiei şi Finanţelor Publice, precum şi de la ministrul de stat Gheorghe Seculici)", a susţinut Şereş, adăugând că nu va mai pune în discuţia Guvernului proiectul.

În replică, Stanchev i-a spus că s-a întâlnit cu ministrul Comunicaţiilor Zsolt Nagy, cu care luase cina şi care i-a explicat că putea să rezolve el dacă ştia. Nagy ar fi spus că putea rezolva cu câţiva dintre miniştri, care sunt prietenii lui. Singurul ministru contra a fost cel al Internelor, care a făcut şi scandal.

"Mai mult, referindu-se la necesitatea susţinerii proiectului în următoarea şedinţă de Guvern, Stamen Stanchev l-a determinat pe ministrul Şereş să renunţe la decizia sa de a nu mai propune documente pentru dezbatere, cetăţeanul bulgar menţionându pe un ton imperativ - care relevă indicii temeinicie cu privire la natura relaţiei dintre cei doi - «De fapt, nu trebui să-l susţii, trebuie să-l prezinţi... Treaba ta nu este să susţii, ci să prezinţi», deminitarul acceptând să se conformeze solicitării lui Stancev, cu precizarea: «M-am făcut de c...t azi în Guvern. Din opt acte normative, ăsta a fost singurul care nu mi-a trecut»", se arată în referatul Parchetului prin care s-a cerut arestarea lui Stanchev.

În urma sesizării SRI, procurorii români au constatat că funcţionarii ministeriali Dorinel Mucea şi Mihai Donciu au promovat sistematic interesele lui Stamen Stanchev şi Vadim Benyatov Don, "prin punerea la dispoziţie a datelor relevante din domeniile strategice ale economiei naţionale privând statul român de dreptul de a-şi aplica strategia de privatizare".

În opinia anchetatorilor, faptele îndreptate împotriva bunurilor de interes strategic, sunt de natură a pune în pericol securitatea statului.

Procurorii îl acuză pe Şereş că, în perioada 2005 - 2006, în calitate de ministru al Economiei şi de preşedinte al Comisiei de privatizare a SC Electrica Muntenia Sud, "a contribuit intelectual şi material la culegerea, obţinerea şi transmiterea de date şi informaţii confidenţiale, secrete economice şi comerciale, care prin caracterul şi importanţa lor sunt de natură să pericliteze securitatea statului, privind societăţile comerciale din domeniul strategic al economiei aflate în portofoliul Ministerului Economiei şi OPSPI, precum şi din domeniul elaborării proiectelor de acte normative aflate în procedura de adoptare la nivelul Guvernului României".

Potrivit legii de aprobare a Ordonanţei de Guvern 55/2003 privind privatizarea Petrom, intrată în vigoare la 26 august 2003, un pachet de 8% din acţiunile companiei va fi vândut salariaţilor la acelaşi preţ la care titlurile au fost transferate grupului austriac OMV, reprezentând echivalentul în lei a 0,0525 euro/acţiune.

Acţionarul majoritar al Petrom este grupul austriac OMV, cu 51,01%. OMV a preluat participaţia majoritară de la stat în anul 2004, printr-o tranzacţie de 1,5 miliarde de euro sub formă de achiziţie directă de acţiuni şi majorare de capital.

Statul român, prin AVAS, deţine un pachet de 20,63% din acţiunile companiei, fiind urmat de Fondul Proprietatea - 20,11%, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare - 2,02% şi acţionarii de la bursă, care împart aproximativ 6% din titluri.

În dosarul Hidroelectrica, Codruţ Şereş este acuzat de procurori că ar fi ascuns activităţile ilegale ale conducerii societăţii, că nu ar fi sesizat autorităţile referitor la aceste fapte şi că nu ar fi luat măsurile impuse de funcţia de ministru al Economiei. Prin aceste activităţi, Şereş ar fi periclitat Sistemul Energetic Naţional şi, în consecinţă, ar fi subminat economia naţională, susţin procurorii.

Procurorii susţin că, în calitate de ministru al Economiei, Codruţ Şereş ar fi sprijinit, în 2006, asociaţia constituită în 2002 de către persoanele aflate la conducerea SC Hidroeletrica SA. Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au dispus, în 3 aprilie 2007, începerea urmăririi penale faţă de Şereş şi faţă de alte opt persoane din conducerea SC Hidroelectrica SA şi a Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), rezoluţia fiindu-le adusă la cunoştinţă în perioada 11 - 13 aprilie anul trecut.

Scopul asociaţiei a constat în reorientarea activităţii SC Hidroelectrica SA pentru facilitarea unor societăţi comerciale private în scopul obţinerii de contracte de furnizare de energie electrică în mod preferenţial care ar fi condus la obţinerea de foloase injuste, respectiv satisfacerea unor inetrese de grup, potrivit procurorilor.

Membrii grupului sunt acuzaţi că ar fi încheiat contracte de retehnologizare a unor grupuri hidroenergetice la preţuri supraevaluate, că nu ar fi activat clauza de forţă majoră în situaţii de calamităţi naturale pentru contracte de furnizare a energiei electrice, că ar fi cauzat prejudicii prin vânzarea către unele firme private la preţuri mici a energiei cumpărate cu preţuri mari de la anumiţi furnizori şi că ar fi încheiat anumite contracte cu încălcarea unor dispoziţii legale.

Prejudiciul estimat de anchetatori, notat în rezoluţia DIICOT, se ridică la 400 de milioane de euro.