Curtea Constituţională a respins, miercuri, sesizarea Guvernului privind neconstituţionalitatea adoptării legii privind majorarea pensiilor pentru grupele I şi II de muncă, judecătorii constituţionali apreciind că sunt constituţionale modificările aduse Legii 19/2000.
"Examinând actul normativ supus controlului de constituţionalitate, Curtea reţine că acesta reprezintă o măsură de politică legislativă în domeniul protecţiei sociale a pensionarilor şi a persoanelor asigurate care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupe superioare de muncă, ori în condiţii speciale sau deosebite. Faptul că Guvernul nu a susţinut adoptarea amendamentelor la proiectul de lege criticat nu este un motiv de neconstituţionalitate", se arată în motivarea deciziei.
În privinţa obligativităţii stabilirii sursei de finanţare pentru aprobarea cheltuielilor bugetare, CC a apreciat că este un aspect distinct faţă de cel al lipsei fondurilor pentru susţinerea finanţării din punct de vedere bugetar, instanţa de control judiciar reţinând că "nu are caracter constituţional, fiind o problemă exclusiv de oportunitate politică, ce priveşte, în esenţă, relaţiile dintre Parlament şi Guvern".
Mai mult, CC a respins şi critica referitoare la lipsa precizării exprese a sursei de finanţare presupune deoarece inexistenţa sursei de finanţare este "o prezumţie fără suport constituţional".
"Curtea a statuat că finanţarea cheltuielilor bugetare se face din surse financiare alocate în buget, iar că majorarea unor cheltuieli se finanţează fie prin suplimentarea alocaţiilor bugetare din fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, fie prin rectificare bugetară. Reglementarea criticată nu instituie nici discriminări sau privilegii, ci se justifică în mod obiectiv şi rezonabil, pentru motive de protecţie socială", mai motivează judecătorii constituţionali.
Deputaţii au adoptat, în luna septembrie, cu 173 de voturi "pentru", 35 de voturi "împotrivă" şi şapte abţineri, o iniţiativă legislativă privind majorarea pensiilor pentru grupele I şi a II-a de muncă, de la 1 ianuarie 2009. Iniţiativa legislativă modifică Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare. Proiectul de lege a fost depus în 29 septembrie la Secretariatul general al Camerei Deputaţilor pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constituţionalităţii.
Votul a fost precedat, însă, de dispute între deputaţii PNL, PDL şi PSD.
Conform propunerii legislative adoptate de Parlament, "pensionarii sistemului public şi asiguraţii care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupe superioare de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, precum şi cei care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii de muncă speciale sau deosebite, beneficiază de majorarea punctajelor realizate în perioadele respective, după cum urmează: cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa I de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau locuri încadrate în condiţii speciale şi cu 25% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri din grupa a II-a de muncă sau în locuri încadrate în condiţii deosebite".
Recalcularea pensiilor stabilite anterior intrării în vigoare a acestei legi se efectuează din oficiu de Casa Naţională de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale şi se acordă beneficiarilor începând cu data de 1 ianuarie 2009, mai prevede proiectul.
Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în luna aprilie, iar Camera Deputaţilor este forul decizional.
Nemulţumit de adoptarea legii, Guvernul a sesizat Curtea Constituţională în cazul iniţiativei de majorare a pensiilor pentru grupele I şi II de muncă, motivând că nu au fost prevăzute fondurile necesare şi sunt prevăzute elemente discriminatorii.
"Considerăm că suntem total în afara legii. Actul normativ nu respectă Legea pentru modificarea şi completarea Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii şi determină o creştere a punctului de pensie pentru grupele I şi II făr a fi stabilite sursele bugetare", spunea şeful SGG, Gabriel Berca.
El a amintit că, potrivit Constituţiei, nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei bugetare.
"Nefiind stabilită sursa de finanţare, Consiliul Legislativ a dat un aviz negativ. Guvernul a înaintat în acest sens o sesizare Senatului cu un punct de vedere foarte bine clarificat, dar nu s-a ţinut cont de el",a arătat secretarul general al Guvernului.
Berca a apreciat că majorarea pensiilor pentru grupele I şi II de muncă la nivelul decis în Parlament necesită fonduri de aproximativ 2,7 miliarde lei anual, pentru care nu este prevăzută şi sursa aferentă.
Oficialul guvernamental a arătat că există şi un cost suplimentar cu privire la personalul de execuţie de la Casele de Pensii, care de asemenea nu a fost prevăzut, de 1,98 milioane lei anual.
"Acest act creează discriminări şi pentru că drepturile persoanelor care au exercitat activităţi încadrate în grupele de muncă I şi II înainte de 1 aprilie 2004 sunt extinse şi la alte categorii sociale care au desfăşurat activităţi şi după această perioadă. Această iniţiativă este a unui grup de senatori şi deputaţi PD-L, dar văd şi semnătura unui om care a condus Ministerul Muncii, Gheorghe Barbu. E un om care ar trebui să fie mult mai responsabil când semnează astfel de documente, pentru că ştie ce înseamnă să nu ai o prevedere bugetară la cheltuieli de asemenea anvergură", arăta Berca.
În urmă cu două zile, Curtea Constituţională a decis că este constituţională Legea pentru modificarea şi completarea Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.