Dosarul mineriadei, închis

Procurorul general al României, Codruţa Kovesi, a afirmat, joi, că dosarul privind mineriada din 13-15 iunie 1990, în care este vizat şi liderul PSD Ion Iliescu, va fi soluţionat în curând, pentru erori în cercetarea acestui caz generalul Dan Voinea fiind verificat de CSM.

Secţia pentru procurori a Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) va discuta peste o săptămână raportul de activitate al Secţiei Parchetelor Militare, unde şef a fost mulţi ani generalul magistrat Dan Voinea, reclamat de Codruţa Kovesi la CSM.

Întrebată joi de stadiul cercetărilor în dosarul mineriadei, în care în decembrie 2007 a fost infirmată soluţia de neîncepere a umăririi penale împotriva lui Ion Iliescu, pentru nerespectare dispoziţiilor legale de către generalui Voinea, procurorul general a spus că în curând va fi dată o soluţie.

"Toate actele de cercetare au fost refăcute de procurori", a adăugat Kovesi.

În 7 decembrie anul trecut, procurorul general al României Coduţa Kovesi a formulat un adevărat rechizitoriu la adresa generalului magistrat Dan Voinea, cel care a investigat mineriada, respectiv pe Ion Iliescu, al cărui dosar are o grosime de doar zece centimetri, iar învinuitul nu a fost citat ori audiat niciodată în 17 ani.

Vicii de procedură, imixtiuni în activitatea altui procuror, incompatibilitatea de a cerceta cazul Iliescu sunt motivele invocate atunci de procurorul general al României în "acuzarea" generalului magistrat Dan Voinea, plătit de Ministerul Apărării Naţionale, care a decis începerea urmăririi penale a lui Ion Iiescu, după ce Curtea Constituţională a stabilit că un procuror militar nu mai poate cerceta persoane civile, decizie care nu era la momentul respectiv publicată în Monitorul Oficial.

"Urmărirea penală a fost începută de procurorul Dan Voinea, după ce Curtea Constituţională decisese că procurorii militari nu mai au competenţa în cauzele cu civili, aşadar acesta nu avea calitatea procesuală, nu era legal investit să efectueze urmărire penală în cauză", spune Kovesi.

Procurorul general al României a arătat "munca" de-a lungul unor ani buni şi "greutatea" dosarului instrumentat de procurorul Dan Voinea, dosar care îl are drept personaj principal pe fostul preşedinte al României Ion Iliescu. Kovesi a spus "lucrurilor pe nume" în acest caz datorită "intersului deosebit al publicului".

"Discutăm despre aflarea adevărului, dar Ion Iliescu timp de peste 17 ani nu a fost audiat în acest dosar, nici în calitate de învinuit şi nici în altă calitate. Este cazul să spunem adevărul cu privire la activitatea pe care ne-o desfăşurăm. Indiferent de persoanele pe care le cercetăm, actele de urmărire penală trebuie efectuate cu respectarea tuturor prevederilor legale. În primul rând, procesul verbal de începere a urmăririi penale trebuie să întrunească câteva condiţii de fond şi de formă prevăzute în Codul de procedură penală", spunea Codruţa Kovesi.

Referindu-se la procesul-verbal de începere a urmăririi penale în cazul lui Ion Iliescu, procurorul general al României a susţinut că există mai multe încălcări ale legii.

"În momentul în care soluţia în acest caz a fost infirmată, cauza nu a fost repartizată procurorului Dan Voinea. În fapt, urmărirea penală a fost efectuată de un alt procuror militar, care a şi emis rechizitoriul şi care a disjuns cauza la parchetul civil, Secţia de urmărire penală şi criminalistică. Ca atare, Dan Voinea nu avea calitate procesuală să emită un astfel de proces-verbal. A admite că un procuror şef poate să înceapă urmărirea penală într-un dosar penal aflat în instrumentarea altui procuror din subordine echivalează cu legitimarea imixtiunii în activitatea procurorului", preciza procurorul general.

"Imaginati-vă cum ar fi să iau un dosar de la Daniel Morar, să încep urmărirea penală în cauză, să îl chem pe învinuit, să-i aduc la cunoştinţă învinuirea, după care să dau dosarul înapoi. Mai mult, procurorul Dan Voinea era incompatibil să efectueze acte de urmărire penală în acest dosar, pentru că iniţial el a fost cel care a sesizat instanţa de judecată şi cel care a făcut cercetările iniţiale în acest caz", explica procurorul Kovesi.

O altă greşeală taxată de Kovesi a fost aceea că, deşi nu era investit pentru acest dosar, procurorul Dan Voinea i-a prezentat învinuitului, adică lui Ion Iliescu, o altă acuzaţie decât cea pentru care a început urmărirea penală. Practic, spunea ea, urmărirea penală a început pentru o stare de fapt, iar învinuitului i-a prezentată o acuzare pentru care nu se începuse o cercetare, ceea ce echivalează cu o încălcare gravă a dreptului la apărare.

"Practic, învinuitul cercetat nu a luat la cunoştinţă de faptele pentru care a fost învinuit", susţinea procurorul Kovesi.

Pentru a lămuri lucrurile, procurorul general a explicat că dosarul disjuns, aflat acum la Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică, îl priveşte exclusiv pe Ion Iliescu, nu întreg evenimentul mineriadei din 1990, ci doar momentul 13 iunie 1990.

"În momentul în care a fost declinat la procurorii civili, deşi s-a susţinut că au fost audiate foarte multe persoane, că s-a lucrat foarte mult la acest dosar, de fapt acesta când a venit arăta cam aşa: zece centimetri. Atât este dosarul care priveşte această cauză", explica procurorul general.

Această soluţie nu înseamnă netrimitere în judecată sau neînceperea urmăririi penale, ori clasare, preciza Kovesi. "Dacă într-un dosar de asemenea anvergură se fac astfel de erori de procedură, consider că este legitim să mă întreb care este rigoarea abordărilor normelor procedurale în celelalte dosare instrumentate de Secţia Parchetelor Militare şi de structurile sale teritoriale", spunea Kovesi.

Procurorul general preciza că a depus deja o plângere la Consiliul Superior al Magistraturii pentru efectuarea unei anchete în acest sens. Kovesi a mai spus că procurorii care au ţinut dosarele atâţia ani, fără a le soluţiona, făcând referire directă la Voinea, vor trebui să răspundă într-un fel sau altul, precizând însă că acest lucru numai CSM ar putea să îl decidă.

În urma controlului efectuat de inspectorii CSM la Secţia Parchetelor Militare (SPM) din cadrul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a constatat existenţa unui număr de 285 de dosare nesoluţionate începând cu anul 1990, potrivit unui raport al Inspecţiei Judiciare a CSM, publicat pe site-ul instituţiei.

Cele mai vechi dosare înregistrate la Ministerul Public sunt cele privind revoluţia şi mineriada, aflate la Secţia Parchetelor Militare.

Generalul magistrat Dan Voinea, procuror militar din 1982, a deţinut şefia Secţiei Parchetelor Militare în perioada 1997-2001, apoi a asigurat interimatul conducerii SPM în perioada mai 2006-octombrie 2007.

Raportul inspectorilor CSM a avut în vedere identificarea dosarelor mai vechi de un an de la sesizare şi respectiv mai vechi de şase luni de la începerea urmăririi penale, aflate în curs de instrumentare la procuror sau la organele de cercetare penală.