"Am luat act de poziţia Guvernului, dar se poate spune că este un mic pas înainte, premierul angajându-se că va chema partidele politice, săptămâna viitoare, pentru realizarea unui acord cu privire la începerea dialogului asupra legii de salarizare unică în sistemul bugetar, proiect care va fi finalizat, după cum spune Guvernul, la sfârşitul lunii iunie (2009 - n.r.), dar noi considerăm că un termen rezonabil ar fi sfârşitul lunii martie", a declarat, preşedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, la finalul întâlnirii de vineri.
Sindicaliştii i-au mai spus premierului că este nevoie de o politică mai clară, care să elimine discrepanţele foarte mari între diferitele categorii de bugetari, a precizat Hossu. Acesta a adăugat că, în privinţa grevelor, fiecare federaţie va lua decizia de a continua sau nu protestele.
Preşedintele CNSLR Frăţia, Marius Petcu, a declarat că, la întâlnirea de vineri, părţile şi-au păstrat poziţiile exprimate anterior.
"Premierul ne-a explicat câte dificultăţi creează această lege aprobată în Parlament (legea privind majorarea salariilor cadrelor didactice cu 50 la sută - nr.r) şi care declanşează în cascadă solicitări de majorări salariale şi ale altor sectoare bugetare, iar noi ne-am menţinut poziţia. Atâta timp cât legea privind majorarea salariilor profesorilor va fi aprobată în această formă şi promulgată, ea va fi sursă de inspiraţie pentru celelalte categorii de bugetari, cum sunt cei din sănătate, funcţionarii publici. Aşteptăm acel moment, dar până atunci nu renunţăm la această presiune, generată de hotărârile organelor de conducere atât la Federaţia Sanitas, cât şi la funcţionarii publici, de a creşte salariile cu 50 sau 60 la sută", a explicat liderul CNSLR Frăţia.
Petcu a adăugat că fiecare organizaţie ia hotărâri pentru acţiuni de luptă sindicală parcurgând toate etapele legale, deci se ia în calcul declanşarea de grevă generală în aceste sectoare.
"Premierul a spus că este într-o maximă dificultate şi, până la pronunţarea Curţii Constituţionale sau până la promulgarea legii, nu avem ce să discutăm despre procente de majorare a salariilor, dar a recunoscut că în situaţia în care se va face o majorare a salariilor pentru învăţământ, se aşteaptă ca celelalte organizaţii sindicale să-şi menţină şi ele solicitarea de creştere salarială", a mai spus Marius Petcu.
În opinia liderului sindical, ideea de a avea o lege a salarizării bugetarilor, "o lucrare care se întinde pe mai multe mandate în urmă", ar putea avea sau nu o finalitate. "Eu nu cred într-o astfel de lege, care din punctul nostru de vedere ar trebui să aducă îmbunătăţiri şi creşteri de salarii, iar din punctul de vedere al Guvernului înseamnă plafonări de salarii", a afirmat Petcu.
La rândul său, preşedintele BNS, Dumitru Costin, consideră că întâlnirea de vineri nu a făcut decât "să schimbe opinii".
Costin a spus că, pe de o parte, sindicaliştii au auzit din nou mesajul premierului şi al Guvernului, iar pe de altă parte aceştia şi-au comunicat punctul de vedere în ceea ce priveşte creşterile salariale din sectorul educaţiei.
"Am arătat că există posibilitatea ca acest lucru să se întâmple, cu condiţia coroborării acestui demers cu îmbunătăţirea actului educaţional şi reducerea unor cheltuieli nejustificate care se fac acum pe o infrastructură supradimensionată faţă de numărul de elevi şi profesori existenţi în sistemul educaţional", a explicat Costin.
În ceea ce priveşte corpul funcţionarilor publici, sindicaliştii au arătat că "pe o formulă matematică corectă", care nu ar putea să genereze în niciun fel o situaţie inflaţionistă şi corectând fondul de salarii pentru acest an cu prognoza de creştere economică şi de inflaţie pe anul viitor, s-ar putea produce creşteri de salarii semnificative, unele care să atingă chiar cerinţele organizaţiilor sindicale, cu condiţia ca acest lucru să se întâmple în interiorul unei noi legi a salarizării în sectorul public.
"A doua condiţie prezentată de noi a fost ca anumite categorii socio-profesionale care au ajuns să aibă salarii la nivel european să mai stea pe loc în perioada următoare, alţii urmând să beneficieze de aceste creşteri salariale", a adăugat Costin.
Acesta spune că există un mecanism economic corect care s-ar putea pune în aplicare şi care ar putea să dea soluţii pentru anumite categorii de funcţionari publici. "Este exclusă varianta unei creşteri cu 50 la sută de la stânga la dreapta la întreg sistemul, pentru că asta ar duce la creşterea unor discrepanţe", potrivit liderului BNS.
De asemenea, sindicaliştii au cerut premierului şi ministrului Muncii să elimine acele incompatibilităţi care se aplică acum funcţionarilor publici şi care le restricţionează acestora dreptul de a-şi câştiga existenţa corect din muncă.
"Am cerut să elimine alte restricţii care există în sectorul bugetar, care blochează avansarea în carieră şi care se bazează pe un mecanism care îi obligă pe funcţionarii publici să înveţe, să se perfecţioneze, dar nu prevăd fondurile respective, este o situaţie creată prin două acte normative care se bat cap în cap", a spus Costin.
Premierul Călin Popescu Tăriceanu a spus, vineri, la începutul discuţiilor cu sindicatele, de la Palatul Victoria, că nu va negocia majorarea salariilor, ci va căuta să găsească împreună cu acestea soluţii de perspectivă pentru solicitările salariale ale bugetarilor.
"Nu am organizat azi negocieri salariale. V-am chemat să facem cu toţii o discuţie serioasă şi responsabilă pe un subiect care ne frământă şi pe unii, şi pe alţii, e o provocare majoră şi trebuie să găsim o soluţie de perspectivă, şi nu o soluţie de moment", a spus Tăriceanu.
Acesta a arătat că înţelege şi priveşte cu toată disponibilitatea discuţiile în legătură cu creşterea nivelului de trai, inclusiv a salariilor, dar astfel de discuţii trebuie să pornească de la o bază economică şi a criticat în acest context deciziile recente ale Parlamentului.
"La Parlament este un moment în care presiunea electorală se face prea tare simţită şi, din acest motiv, deciziile nu sunt bine cumpănite. Riscăm să ajungem în situaţia în care se generează aşteptări foarte ridicate, fără să ne gândim dacă aceste promisiuni pot fi acoperite", a spus Tăriceanu.
El a adăugat că deciziile privind majorările salariale nu pot să nu ţină seama şi de conjunctura economică internaţională, cu toate că economia românească este una performantă.
Tot vineri, preşedintele Traian Băsescu a făcut un apel la responsabilitate către Guvern, Parlament şi sindicate, în contextul acestor negocieri.
Şeful statului a declarat că deprecierea cursului monedei naţionale a fost generată de trei factori, unul dintre acesta fiind competiţia între Guvern şi Parlament: "cine dă mai mult din banii publici, confundând bugetul de stat cu bugetul de campanie".
În opinia preşedintelui, cel de-al doilea motiv care a generat această situaţie îl reprezintă declaraţiile contradictorii ale membrilor Guvernului, care "au trecut de la triumfalismul succesului economic la disperarea convocării CSAT".
El a adăugat că un alt factor este faptul că sindicatele au anunţat revendicări salariale "cu cifre care nu pot fi apreciate decât ca fiind nerealiste".
Totodată, potrivit preşedintelui Băsescu, cei care ar putea fi afectaţi de lipsa de responsabilitate a instituţiilor menţionate sunt cei faţă de care factorul politic îşi clamează grija, adică profesorii, funcţionarii publici, pensionarii, "cei 530.000 de cetăţeni români care au credite în valută mai mari de 20.000 de euro şi care totalizează 14 miliarde de euro credite la bănci şi întreprinderile mici şi mijlocii care au credite de 14 miliarde de euro".
Preşedintele a făcut şi o "observaţie personală", în opinia sa, problema reală în relaţia dintre politic şi sindicate fiind tergiversarea adoptării unei legi a salarizării publice, nu cea a salariilor profesorilor, a funcţionarilor publici sau a personalului din sectorul sanitar.
Peste 100.000 de funcţionarii publici din direcţii de finanţare, trezorerii, vămi, case de pensii, direcţii de statistică, primării, consilii judeţene şi direcţii pentru asistenţă socială şi protecţia copilului din toată ţara au participat, joi, la o grevă de avertisment de două ore, cerând majorarea salariilor cu 50 la sută.
Preşedintele Alianţei Sed Lex, Vasile Marica, a declarat că funcţionarii publici pe care-i reprezintă speră ca la negocierile de vineri cu premierul Tăriceanu să se găsească soluţii pentru salarii echitabile în sistemul bugetar. Acesta a adăugat că dacă nu vor fi mulţumiţi de rezultatele discuţiilor de vineri, sindicaliştii vor merge până la capăt şi vor declanşa, joia viitoare, grevă generală pe termen nelimitat.
Camera Deputaţilor a aprobat, în unanimitate, o ordonanţă care prevede creşterea cu 50% a salariilor personalului din învăţământ. Camera este for decizional în privinţa acestui act normativ.
În urma acestei decizii, sindicatele din mai multe domenii au cerut şi majorarea salariilor lor cu 50 la sută.
Potrivit calculelor ministrului Economiei şi Finanţelor, o creştere generalizată a salariilor bugetare cu 50 de procente ar echivala cu un deficit consolidat de 7% din PIB anul viitor sau cu anularea tuturor investiţiilor din aceste sectoare.
Guvernul a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu un posibil conflict între Executiv şi Legislativ provocat de decizia Camerei Deputaţilor de creşterea cu 50% a salariilor profesorilor.
În contestaţia transmisă, joi, Curţii Constituţionale, Guvernul susţine că acceptarea acestei măsuri va determina "discrepanţe bugetare majore" şi va impune, în final, majorarea salariului salariului minim brut şi a punctului de pensie.
În document se arată că pentru majorarea salariilor în învăţământ cu 50% nu au fost precizate sursele de finanţare şi sunt create premisele pentru apariţia unor discrepanţe bugetare majore, a declarat agenţiei MEDIAFAX secretarul general al Guvernului, Gabriel Berca.
Această măsură va determina şi alte categorii sociale să formuleze solicitări similare de creşteri salariale, ceea ce va obliga, în final, la majorarea salariului minim brut pe economie şi a punctului de pensie, se mai arată în document.