Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoŞeful statului scrie, în sesizare, că articolul 107 alineatul 4, referitor la dreptul persoanelor care au îndeplinit funcţia de consilier de conturi pe durata unui mandat complet de a beneficia, la data pensionării, de pensie de serviciu, în cuantumul prevăzut de legea pentru magistraţi, este contrar dispoziţiilor articolului 16 alineatul 1 din Constituţie, se arată într-un comunicat al Administraţiei prezidenţiale remis, vineri, agenţiei MEDIAFAX.
"Deşi Curtea de Conturi nu desfăşoară activitate jurisdicţională, litigiile rezultate din activitatea acesteia fiind soluţionate de către instanţe judecătoreşti specializate, toţi consilierii de conturi vor beneficia de o pensie de serviciu în cuantumul prevăzut de lege pentru magistraţi. Sub acest aspect, art. 107 alin. 4 conţine prevederi contrare art. 16 alin. 1 din Constituţie, ce recunoaşte egalitatea în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări", consideră Traian Băsescu.
El susţine că actul normativ creează "o discriminare pozitivă inacceptabilă", prin aceea că vor beneficia de pensie de serviciu, în cuantumul prevăzut de lege pentru magistraţi, consilierii de conturi care au îndeplinit funcţia pe durata unui mandat complet, respectiv 6 ani, în timp ce magistraţii beneficiază de pensie de serviciu dacă au îndeplinit funcţia timp de 25 de ani.
Şeful statului mai precizează că aceste prevederi sunt discriminatorii chiar în raport cu dispoziţiile articolului 82 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, care stabilesc condiţiile de acordare a pensiei de serviciu, respectiv că pot beneficia de pensie de serviciu în cuantumul prevăzut de lege pentru magistraţi şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi şi au o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţia de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi.
"În mod constant, în jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că discriminarea trebuie apreciată prin raportare la cetăţenii care au acelaşi statut profesional sau social. În consecinţă, dacă la situaţii egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situaţii diferite, tratamentul juridic nu poate fi decât diferit", se arată în sesizarea depusă de preşedinte.
Băsescu menţionează că alineatul 2 al articolului 12 din legea trimisă spre promulgare, referitor la organizarea activităţii Curţii de Conturi şi valorificarea actelor de control, conţine prevederi contrare dispoziţiilor articolului 73, alineatul 3, din Constituţie.
El aminteşte că, potrivit legii fundamentale, organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi se reglementează prin lege organică.
"Or, prin articolul 12 alin. 2 din legea trimisă spre promulgare se permite Curţii de Conturi să îşi reglementeze, printr-un regulament adoptat de plenul Curţii, organizarea activităţii specifice precum şi modalitatea de valorificare a actelor rezultate din aceste activităţi. În felul acesta, plenul Curţii de Conturi se substituie Parlamentului, instituţia dobândind atribuţii de legiferare", notează preşedintele.
Şeful statului face referire şi la articolul 96 din legea trimisă spre promulgare, prin care Curtea de Conturi are obligaţia de a cere celor în drept suspendarea din funcţie "a persoanelor acuzate de săvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma controalelor sau a auditurilor efectuate, până la soluţionarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate".
Băsescu susţine că prevederea "conţine dispoziţii contrare atât art. 23 alin. 11 din Constituţie, referitoare la prezumţia de nevinovăţie ce operează până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare, cât şi art. 41 alin. 1 din Constituţie, pentru că restricţionează dreptul la muncă".
"Pentru situaţia în care angajatorul a formulat plângere penală împotriva salariatului sau acesta a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcţia deţinută, art. 52 alin. 1 din Codul Muncii permite suspendarea contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti. În consecinţă, doar angajatorul are prerogativa de a aprecia, în această situaţie, care sunt măsurile ce se impun pentru protejarea activităţii economice", se arată în sesizare.
Preşedintele susţine că dispoziţiile referitoare la competenţa Curţii de Conturi de a cere suspendarea din funcţie a persoanelor acuzate în urma controalelor sau a auditurilor efectuate contravin principiului economiei de piaţă, recunoscut în articolul 135 din Constituţie, întrucât într-o economie de piaţă deciziile privind conducerea întreprinderilor aparţin exclusiv administraţiei acestora.
Traian Băsescu mai menţionează că articolul 129 din legea trimisă spre promulgare, referitor la stabilirea amenzii printr-un regulament aprobat de plenul Curţii de Conturi, este contrar dispoziţiilor articolului 139, alineatul 1 din Constituţie.
"Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc, potrivit articolului 139 alin. 1 din Constituţie, numai prin lege. Având în vedere că, potrivit art. 129 alin. 2 din legea trimisă spre promulgare, sumele reprezentând amenzi civile se fac venit la bugetul de stat, amenda trebuie să se stabilească prin lege şi nu printr-un regulament adoptat de către entitatea care constată abaterile. Aşa cum am învederat, acest regulament va fi aprobat de către plenul Curţii de Conturi. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că stabilirea sancţiunii trebuie să fie în competenţa autorităţii publice însărcinate cu organizarea executării legii şi nu a celei însărcinate cu aplicarea legii", scrie şeful statului.
El arată, de asemenea, că articolul 105 alineatul 2 din legea trimisă spre promulgare, ce instituie condiţiile de numire în funcţia de consilier de conturi, este contrar dispoziţiilor articolului 140, alineatul 4 din Constituţie.
"Dacă legiuitorul constituant ar fi dorit ca numirea consilierilor de conturi să se facă în anumite condiţii, ar fi procedat ca în cazul magistraţilor sau al membrilor Curţii Constituţionale. Astfel, judecătorii şi procurorii sunt numiţi în funcţie în condiţiile legii, deoarece chiar art. 125 alin. 2 din Constituţie face trimitere la legea organică, iar pentru membrii Curţii Constituţionale condiţiile de numire sunt prevăzute în art. 143 din Constituţie. Restrângerea sferei studiilor absolvite, doar la cele economice sau juridice, excede textului constituţional, consilierii de conturi fiind numiţi de către Parlament, în urma negocierii dintre partidele politice", menţionează preşedintele.
El arată că în forma legii trimisă spre promulgare se recunoaşte membrilor Curţii de Conturi statutul de "demnitari de stat" tocmai din cauza numirii pe criterii politice.
"Sintagma «demnitar de stat» nu îşi găseşte corespondentul în legislaţia actuală, articolul 16 alin. 3 din Constituţie referindu-se la funcţii şi demnităţi publice", se mai arată în sesizarea formulată de Traian Băsescu.
Preşedintele Traian Băsescu a contestat, vineri, la Curtea Constituţională, proiectul de modificare a Legii de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi, a comunicat pentru MEDIAFAX Biroul de presă al Curţii Constituţionale.
Potrivit sursei citate, contestaţia şefului statului a fost înregistrată, vineri, spre sfârşitul programului, urmând să intre în procedurile obişnuite ale Curţii, pentru a fi discutată.
Şeful statului a cerut, în 2 iulie, reexaminarea legii, însă Parlamentul a respins modificările propuse de preşedinte. Potrivit Constituţiei, singura cale de atac a lui Băsescu rămăsese sesizarea CC.
Modificarea Legii Curţii de Conturi a mai fost contestată la Curtea Constituţională de 60 de parlamentari, însă Curtea a decis, la 1 octombrie, cu unanimitate de voturi, că este constituţională. Deputaţii au reclamat faptul că texte din legea trimisă la promulgare au fost scoase din conţinut sau introduse.
Autorii sesizării reclamau că legea a fost adoptată de cele două Camere ale Parlamentului fără a ţine seama de conţinutul cererii de reexaminare formulată de preşedintele României, întrucât unele texte din legea trimisă la promulgare au fost scoase din conţinutul legii la data reexaminării sale, iar altele "au fost introduse, ca noi, cu toate că nu au făcut obiectul cererii de reexaminare.
