Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere video"Ministerul Justiţiei a adresat preşedintelui Camerei Deputaţilor, precum şi preşedintelui Comisiei juridice din Camera Deputaţilor o scrisoare prin care subliniază încă o dată consecinţele negative majore pe care le poate antrena promovarea unor amendamente punctuale la Codul de Procedură Penală, în contextul aprobării prin lege a Ordonanţei de Urgenţă 60 din 2006. Consecvent cu poziţia exprimată la discutarea punctuală a amendamentelor în Parlament, Ministerul Justiţiei precizează că adoptarea acestora ar putea deveni unul dintre punctele principale de critică ale agendei viitoarei misiuni de evaluare a CE, programată pentru începutul lunii decembrie, precum şi o critică certă în viitorul raport de etapă din ianuarie 2009", se precizează în documentul citat.
Ministerul Justiţiei aminteşte că atât Raportul interimar din 4 februarie 2008, cât şi Raportul Comisiei Europene din 23 iulie 2008 au menţionat expres îngrijorarea cu privire la aceste amendamente.
"Deşi o parte dintre amendamentele la care Rapoartele fac referire concretă au suferit modificări, textele în forma supusă aprobării în Parlament nu reflectă poziţia exprimată de Ministerul Justiţiei în cursul dezbaterilor anterioare. În acest context, Ministerul Justiţiei îşi exprimă îngrijorarea cu privire la consecinţele serioase pe care le-ar putea antrena adoptarea acestui proiect în forma actuală supusă aprobării Parlamentului", conchide MJ.
Anumite amendamente aduse Codului de procedură penală în Comisia juridică a Senatului au fost criticate, în urmă cu jumătate de an, şi de societatea civilă.
În 27 februarie, APADOR-CH a criticat o serie de amendamente aduse proiectului de modificare a Codului de procedură penală (Cpp) în Comisia juridică a Senatului, susţinând că, dacă proiectul ar fi aprobat în forma actuală, drepturile celor cercetaţi ar fi mult diminuate.
"Asociaţia Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România - Comitetul Helsinki (APADOR-CH) protestează faţă de încurajarea obţinerii de probe în mod ilegal şi a supravegherii excesive a persoanelor, precum şi faţă de restrângerea excesivă a dreptului la apărare în procesul penal, ca rezultat al amendamentelor adoptate de Comisia juridică a Senatului la Legea privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă numărul 60 din 2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală", se preciza într-un comunicat al organizaţiei remis atunci agenţiei MEDIAFAX.
Potrivit APADOR-CH, în urma dezbaterilor din Comisia juridică a Senatului vizând proiectul de modificare a Cpp, din text ar urma să dispară referirile la interzicerea folosirii în procesul penal de probelor şi mijloace de probă obţinute ilegal.
"Rezultă că şi o activitate ilegală de strângere şi administrare a probelor va putea servi la inculparea, arestarea, trimiterea în judecată şi condamnarea unei persoane", apreciau activiştii APADOR-CH, care se declară nemulţumiţi de această perspectivă.
Printr-un alt amendament invocat de organizaţie, Comisia juridică a Senatului "a eliminat, practic, dreptul părţilor de a consulta dosarul în cursul urmăririi penale".
"Prin aceasta, însăşi substanţa dreptului la apărare al părţilor este grav afectată, deoarece nu se poate face o apărare eficientă fără a cunoaşte dosarul cauzei. Potrivit jurisprudenţei CEDO, dreptul la apărare şi principiul egalităţii armelor trebuie să funcţioneze şi în faza urmăririi penale, nu doar în faza judecăţii", susţineau activiştii pentru drepturile omului.
De altfel, Curtea Constituţională a decis, în 20 noiembrie 2007, că sunt neconstituţionale prevederile Legii 356/2006 (prin care s-au adus modificări ale procedurii penale), care îngrădeau dreptul avocatului de a participa la actele de urmărire penală efectuate de procurori.
Senatorii jurişti au prevăzut, prin proiectul de modificare a Cpp, posibilitatea înregistrării convorbirilor dintre avocat şi client, fapt care, în opinia APADOR-CH, încalcă "în mod vădit" confidenţialiatea relaţiei avocat-client şi, prin aceasta, dreptul la apărare.
"Faptul că înregistrarea acestor convorbiri se poate face numai dacă avocatul a participat la săvârşirea infracţiunii nu protejează de abuzuri, ci, dimpotrivă, deschide posibilitatea altora noi, cum ar fi învinuirea avocatului doar ca pretext pentru interceptarea convorbirilor cu clientul", se mai arată în documentul citat.
Ultima dintre prevederile propuse contestate vehement de APADOR-CH era legată de eliminarea cerinţei ca procurorul care face sau supraveghează urmărirea penală să prezinte copia rezoluţiei de începere a urmăririi penale judecătorului în momentul în care solicită autorizarea interceptărilor sau convorbirilor. Această modificare ar crea, în opinia organizaţiei, "ambiguitate" în interpretarea legii de procedură penală.
"În lipsa acestei prevederi se poate interpreta, eronat, că interceptările ar putea fi autorizate şi înainte de începerea urmăririi penale. APADOR-CH subliniază că, într-o societate democratică, creşterea eficienţei activităţii organelor judiciare nu trebuie obţinută/realizată prin restrângerea excesivă a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti", se mai arată în document.
Date fiind cele susţinute, APADOR-CH cerea atunci public Parlamentului să nu adopte proiectul de lege, în forma în care a trecut de Comisia juridică senatorială şi se află în dezbaterea plenului Senatului.
Senatorii jurişti Şerban Nicolae, Norica Nicolai şi Peter Eckstein Kovacs s-au contrazis în plenul Senatului pe cererea de reexaminare privind Codul de procedură penală, Eckstein considerând că era necesară reexaminarea întregii legi, şi nu doar a aspectelor vizate de şeful statului.
Preşedintele Traian Băsescu considera că "aproape toate modificările aduse Codului de procedură penală prin legea transmisă spre promulgare vizează accentuarea drepturilor persoanelor învinuite sau inculpate în cauze penale şi implică restrângerea gravă a prerogativelor organelor judiciare însărcinate cu cercetarea şi judecarea acestor cauze".
