Sindicatele din educaţie spun că revocarea ministrului Adomniţei nu le va rezolva problemele

Preşedintele executiv al Federaţia "Spiru Haret", Marius Nistor, consideră că premierul trebuia să-l demită mai demult pe ministrul Cristian Adomniţei. În opinia lui Nistor, gestul premierului nu rezolvă problemele din învăţământ, iar federaţiile sindicale din educaţie vor continua acţiunea împotriva lui Cristian Adomniţei, chiar dacă nu mai este ministru.

"Acţiunea împotriva lui continuă, pentru că el rămâne responsabil de situaţia creată în educaţie", a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, Marius Nistor.

La rândul său, preşedintele FSLI, Aurel Cornea, spune că tot Guvernul ar trebui demis, nu doar ministrul Adomniţei, pentru că nu el este principalul vinovat de situaţia cadrelor didactice.

"Guvernul Tăriceanu ar trebui demis în totalitate, pentru că nu a respectat acordul semnat cu federaţiile din învăţământ, care prevedea că trebuie elaborată o lege de salarizare unică în sistemul bugetar încă din aprilie 2006. Principalii responsabili sunt ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian şi premierul Călin Popescu Tăriceanu", a declarat Aurel Cornea.

Premierul Călin Popescu Tăriceanu l-a revocat pe Cristian Adomniţei din funcţia de ministru al Educaţiei şi îl va propune pe preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cercetare şi Ştiinţă, Anton Anton, pentru portofoliul Educaţiei, a anunţat, marţi, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Camelia Spătaru.

"Cristian Adomniţei a fost revocat din funcţia de ministru al Educaţiei, În locul lui, primul-ministru îl propune pe secretarul de stat Anton Anton", a afirmat Spătaru.

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cercetare şi Ştiinţă Anton Anton a declarat anterior, pentru MEDIAFAX, că s-a întâlnit, marţi dimineaţă, cu premierul Călin Popescu Tăriceanu, care i-a propus să preia Ministerul Educaţiei, propunere pe care a acceptat-o.

"M-am întâlnit cu premierul, mi s-a propus funcţia de ministru al Educaţiei şi am acceptat", a spus Anton Anton.

Ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, a cerut indirect, luni, în BPC, demisia ministrului Educaţiei, Cristian Adomniţiei, afirmând că, în situaţia creată, ar fi bine ca acesta să îşi dea demisia din Guvern, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse din PNL.

"În situaţia creată, ca să închidem scandalul, cel mai bine ar fi ca ministrul Educaţiei să-şi depună demisia", ar fi spus Orban, conform surselor citate, referindu-se la situaţia determinată de aprobarea în Camera Deputaţilor a legii privind creşterea cu 50% a salariilor cadrelor didactice.

Potrivit surselor PNL, Cristian Adomniţiei le-a spus colegilor săi din BPC că vrea să continue activitatea în fruntea ministerului, precizând că este în stare să rezolve problema creată. "Am nevoie de timp. Aş vrea să rămân în continuare, pentru că eu cred că pot să rezist situaţiei", ar fi replicat Adomniţei.

La rândul său, preşedintele PNL, Călin Popescu Tăriceanu, a susţinut că prin înlocuirea în funcţie a ministrului Educaţiei s-ar pierde timp.

"Să-l lăsăm la minister. Nu e momentul acum să-l schimbăm, când se află în negocieri cu sindicatele. În cazul în care ar veni altcineva în locul lui, până intră în problematică, pierdem prea mult timp şi nu e productiv", ar fi spus Tăriceanu.

Totuşi, conform surselor menţionate, liderul PNL l-a şi criticat pe Adomnţiei, în debutul şedinţei BPC, când l-a mustrat din nou pentru că nu a ştiut de discuţiile din Parlament în legătură cu legea salarizării cadrelor didactice.

Sindicaliştii din educaţie au depus plângeri la Parchetul ICCJ şi la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) împotriva premierului Călin Popescu Tăriceanu şi a miniştrilor Economiei şi Finanţelor şi Educaţiei, Varujan Vosganian şi Cristian Adomniţei, pentru afirmaţiile privind salariile bugetarilor.

Federaţia Sindicatelor din Învăţământ "Spiru Haret" a depus plângeri penale împotriva celor trei demnitari, "pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute şi pedepsite de dispoziţiile articolului 8 aliniatul (1) litera b) din Legea 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, cu modificările şi completările ulterioare", se arată într-un comunicat de marţi al federaţiei.

Potrivit textului legii, constituie infracţiune „prezentarea (de către membrii Guvernului), cu rea-credinţă, de date inexacte Parlamentului sau Preşedintelui României, cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului”.

De asemenea, Federaţia "Spiru Haret" a trimis Preşedintelui României, Senatului şi Camerei Deputaţilor materiale detaliate prin care a solicitat celor trei instituţii să ceară urmărirea penală a primului ministru, a ministrului Finanţelor şi a ministrului Educaţiei, "pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor, în conformitate cu dispoziţiile articolului 19 din acelaşi act normativ".

Sindicaliştii anunţaseră încă de sâmbătă că îi vor da în judecată pe Varujan Vosganian şi premierul Călin Popescu Tăriceanu, pentru declaraţiile referitoare la decizia Camerei Deputaţilor de a majora salariile cadrelor didactice, fără a-l menţiona însă şi pe ministrul Educaţiei.

"Cei trei promovează o altfel de mineriadă şi vom începe popularizarea, în fiecare unitate şcolară, şi în colegiile unde aceştia candidează. Iar, pe de altă parte, pregătim acţiuni de protest, în cazul în care legea (privind majorările salariale ale cadrelor didactice - n.r.) nu va fi promulgată", a declarat, luni, preşedintele executiv al Federaţiei "Spiru Haret", Marius Nistor, la Consiliul Naţional al CNSLR Frăţia.

Camera Deputaţilor a aprobat marţea trecută, în unanimitate, o ordonanţă care prevede creşterea cu 50 la sută a salariilor personalului din învăţământ. Camera este for decizional în privinţa acestui act normativ.

Guvernul a decis să sesizeze Curtea Constituţională (CC) în legătură cu un posibil conflict între Executiv şi Legislativ provocat de adoptarea acestei legi, a anunţat, sâmbătă, premierul Călin Popescu Tăriceanu.

El a precizat că i-a transmis preşedintelui Traian Băsescu un document în acest sens, în care informează asupra încălcărilor prevederilor constituţionale prin legea adoptată în Parlament, şi că, luni, se va consulta şi cu guvernatorul Băncii Naţionale a României pe tema efectelor deciziei Parlamentului de majorarea salariilor.

Tăriceanu a anunţat totodată că a mandatat miniştrii să discute cu sindicatele din diferite domenii "pentru a conduce dialogul într-o fază de raţional, responsabilitate şi solidaritate".

Premierul a criticat PSD şi PDL pentru "crasa iresponsabilitate" cu care promovează astfel de măsuri şi a arătat că în Parlament este "o veselie totală", arătându-se mirat că legislativul nu a aprobat majorări salariale mai mari de 50% fără un calcul privind fondurile disponibile şi atenţionând că astfel de măsuri nu vor face decât să ducă în mod rapid la prăbuşirea economiei.

Ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, declara, joi, că majorarea salariilor profesorilor cu 50 la sută va antrena solicitări similare din partea tuturor bugetarilor, iar astfel de creşteri ar pune în pericol stabilitatea economică şi chiar statutul României de ţară membră UE.

Potrivit calculelor ministrului Economiei şi Finanţelor, o creştere generalizată a salariilor bugetare cu 50 de procente ar echivala cu un deficit consolidat de 7% din PIB anul viitor sau cu anularea tuturor investiţiilor din aceste sectoare.