Predoiu: Problema imunităţilor, călcâiul lui Ahile din raportul de ţară al CE

Totodată, ministrul Predoiu subliniază, într-un interviu acordat agenţiei MEDIAFAX, că magistraţii şi Parlamentul ţin în mâini soarta viitorului raport de ţară, iar oficialii europeni aşteaptă de la România să nu regreseze.

Prezentăm integral interviul acordat de către ministrul Justiţiei:

Reporter: Domnule ministru, aţi avut o întâlnire astăzi cu vicepreşedintele Bundestagului, Susanne Kastner, care nu are o părere bună despre ce se întâmplă în reforma justiţiei din România. Cum a decurs această întrevedere?

Cătălin Predoiu: Susanne Kastner a condus o delegaţie parlamentară a grupului de prietenie româno-germană din Bundestag. Discuţiile s-au axat pe problematica Mecanismului de Cooperare şi Verificare în justiţie al Comisiei Europene. Practic, am avut o discuţie tehnică şi am luat rând pe rând toate benchmark-urile, unde i-am explicat ce evoluţii avem şi ce pasive sunt la această oră, precum şi perspectivele - până la alegeri, dar şi după alegeri - de progres în toate cele patru direcţii.

Am arătat că în ceea ce priveşte obiectivul numărul 1 din Mecanism (n.r. - referitor la administrarea Justiţiei şi la unificarea jurisprudenţei), practic, ministerul este foarte aproape să-şi bifeze toate sarcinile concrete, care sunt legate, în primul rând, de o mai bună legislaţie. Am arătat că săptămâna trecută am finalizat lucrările la Codul civil şi că, în următoarele două-trei săptămâni, le finalizăm şi la celelalte trei coduri (Codul de procedură civilă, Codul penal şi Codul de procedură penală), astfel încât, până la alegeri, să fim pregătiţi să trimitem codurile în Parlament, aşa cum ne-am angajat şi în primăvară.

De asemenea, am menţionat că se află în dezbatere publică o strategie de resurse umane, elaborată de CSM şi ne vom aduce contribuţia la această strategie, formulând în cadrul termenului de 15 octombrie, fixat de CSM, o serie de propuneri, de amendamente. Suntem foarte preocupaţi de această chestiune, care este una structurală, aceea a resurselor umane şi de problema resurelor umane pe termen lung. Am arătat că s-au făcut evoluţii şi-n această direcţie, de exemplu, finalizarea studiilor privind gradul de complexitate a cauzelor la instanţe şi parchete. Pe baza lor, urmează ca CSM să stabiliească volumul optim de activitate şi aceasta, în legătură cu competenţele date de noile coduri, vor da o imagine mai clară de ceea ce avem nevoie în sistem.

Am subliniat faptul că, în luna septembrie, la rectificarea bugetară, Guvernul a injectat practic în sistem nu mai puţin de 241 de milioane de euro, care, fără îndoială, îşi vor aduce un efect de stabilizare a sistemelor şi a nevoilor pe care sistemul le are.

În fine, am arătat că avem în continuare o foarte bună colaborare şi o foarte bună comunicare cu CSM, chiar şi acolo unde, poate, părerile noastre nu sunt aceleaşi.

În ce priveşte obiectivul numărul 2, legat de ANI, de asemenea, Ministerul Justiţiei a finalizat toate aţiunile concrete pe care le-a iniţiat din privăvară: finalizarea cadrului normativ; suplimentarea finanţării; susţinerea - din punct de vedere instituţional al Agenţiei - şi-n continuare ne pronunţăm pentru eficientizarea acestei Agenţii şi păstrarea ei într-o zonă de totală neutralitate, care să-i construiască credibilitatea pe termen lung

Rep.: Cum comentaţi decizia CSM privind această sesizare de neconstituţionalitate a Legii ANI ? Este oportună?

C.P.: Noi am transmis o scrisoare vineri dimineaţă, Consiliul Superior al Magistraturii, în care ne-am exprimat punctul de vedere şi am arătat nu numai că nu era oportun, dar, după părerea noastră, argumentele invocate nu sunt sustenabile şi - poate şi ca un efect al acestei poziţiei adoptate de minister, fără prea mare publicitate, dar cât se poate de rapid - CSM a revenit cu o precizare la acţiunea respectivă, în care a arătat că e vorba doar de caracterul public al declaraţiilor de avere. Chiar dacă e puţin tardiv şi nu rezolvă problema de esenţă, în ceea ce ne priveşte noi am luat o poziţie cât se poate de clară prin scrisoarea trimisă CSM.

Revenind la discuţia cu Susanne Kastner, nu vă ascund că oaspeţii au notat toate aceste lucruri şi au acceptat că sunt evoluţii îmbucurătoare, nu mai puţin au ridicat problema problema obiectivului numărul 3 şi anume rezultate concrete în acţiunea de combatere a corupţiei la nivel înalt. A trebuit să discutăm caz cu caz şi am arătat că şi aici avem totuşi evoluţii în ultima perioadă. Avem un fost ministru în Parlament care s-a pus la dispoziţia organelor de anchetă, avem demisia unui fost ministru, în urmă cu două săptămâni, în acelaşi scop. Deci, sunt semne şi pe această zonă. E foarte adevărat, aşa cum ni s-a explicat, în străinătate, în Europa, în statele membre, la nivelul Parlamentului statelor membre şi la nivelul Comisiei de la Bruxelles sunt extrem de importante cazurile încărcate cu un oarecare simbolism pentru ceea ce însemnă determinarea României de a continua această luptă împotriva corupţiei la nivel înalt.

După cum am spus şi săptămâna trecută, când m-am întors de la Bruxelles, practic acest obiectiv se află în primul rând în mâna magistraţilor şi a Parlamentului. Trebuie să constatăm că Mecanismul de Cooperare şi Verificare în justiţie nu incumbă numai Ministerul Justiţiei. Sunt mai multe instituţii care au obligaţii directe decurgând din ceea ce ne-am asumat şi e important ca aceste instituţii să-şi asume resposabilităţile şi să ducă la capăt ce au de făcut, potrivit competenţelor.

Rep.: Aveţi feedbackuri, că există dorinţă şi din partea cealaltă a baricadei, de implicare pentru îndeplinirea acestor benchmark-uri?

C.P.: Evoluţiile recente au arătat acest lucru. Şi cred că merită să repet: practic, soarta viitorului raport este în mâna magistraţilor şi a Parlamentului şi e bine să conştientizăm acest lucru, pentru că există un reflex mental de a pune în legătură toate evoluţii sau involuţiile din justiţie cu Ministerul Justiţiei,. Trebuie văzut exact fiecare ce competenţe are şi până unde se întind aceste competenţe.

În ceea ce ne priveşte, nu numai că am încurajat întotdeauna magistraţii să-şi continue munca indiferent de presiuni, dar derulăm acţiuni concrete în a-i sprijini. Pe lângă eforturile făcute pentru finanţarea sistemului, suntem într-un dialog cu Ministerul Public, la cel mai înalt nivel, dar şi la nivelul unităţilor specializate în lupta contra corupţiei, pentru a identifica şi întocmi o listă de prioprităţi pentru eficientizarea Ministerului Public. Sper ca până la finalizarea mandatului să definitivăm această listă, dar şi să reuşim să lansăm acţiuni concrete, pentru rezolvarea unora dintre problemele pe care dânşii le vor semnala şi le-au semnalat într-o bună măsură.

Per ansamblu, aş vrea să adaug că dialogul a fost exterem de constructiv, agreabil şi a fost un schimb util de vederi. Este foarte important să observăm că România evoluează şi că România nu mai e cea din 2004 sau din 2000. Există, evident, pasive pe anumite zone, dar noi nu trebuie să confundăm combaterea efectelor unor realităţi trecute cu starea de lucru din societatea prezentă. Nu putem să nu recunoaştem că toate aceste acţiuni de reformă a justiţiei şi de combatere a corupţiei au avut şi un efect disuasiv şi că societatea în care trăim astăzi este departe de a fi perfectă, dar în orice caz se află într-un progres faţă de momentul la care au început reformele în justiţie. Şi cred că ceea ce este important este ca acest lucru să continue, mai ales după alegeri, în noua legislatură, indiferent de rezultatul alegerilor, forţele politice care vor forma Guvernul să continue efortul în direcţia reformelor şi a combaterii corupţiei.

Rep.: Înţeleg că singurul reproş al Susannei Kastner se referă la imunitatea miniştrilor-parlamentari?

C.P.: Este pe benchmark 3 şi recunosc că nu a fost o surpriză. Am constatat şi la Bruxelles. Aici este punctul slab, călcâiul lui Ahile, dacă vreţi, al raportului, al Mecanismului şi al poziţiei noastre în mecanism.

Rep.: Care este totuşi explicaţia, de ce se aşteaptă atât de mult aceste ridicări de imunităţi ?

C.P.: Cred că interpretează aceasta ca un semnal politic clar, dacă România degajă voinţa politică, indiferent de culoarea politică, de a continua această luptă împotriva corupţiei şi de a spune: "Stop, în viitor nu se va mai întâmpla nimic din ce s-a întâmplat în trecut! Stop, nu vrem să cădem sub standardele pe care Uniunea Europeană le impune!". Asta este important pentru partenerii din Europa, pentru Comisie, dar şi pentru statele membre, să vadă că există voinţa de a merge într-o oarecare direcţie. Rezultatele sunt întotdeauna pe etape şi nimeni nu aşteaptă minuni peste noapte, dar se aşteaptă să mergem continuu - mai încet, mai repede - dar să mergem în această direcţie şi să nu regresăm. Şi, din această perspectivă, votul din vară a reprezentat un semnal care trebuie poate schimbat în viitoarea legislatură.

Rep.: Spuneaţi că tot ce se va întâmpla cu viitorul raport ţine strict de Parlament şi de magistraţi...

C.P.: În primul rând, am spus. Sigur că ministerul rămâne în această acţiune, nu trebuie să ne derobăm - nici la nivel de minister, nici la nivel de ministru al Justiţiei - dar am vrut să arăt că sunt anumite lucruri care nu mai sunt în puterea Ministerului Justiţiei.

Rep.: Poate că ar tebui un dialog mai intensiv cu Parlamentul?

C.P.: Da, poate, într-adevăr, acest lucru ar trebuie făcut mai insistent, poate ca ar trebui la nivel de minister, de ministru de Justiţie, să avem un dialog mai strâns cu liderii din Parlament, să explicăm mai bine ce înseamnă mecanismul, care e miza lui şi ne-am fixat şi acest lucru ca prioritate în următoarele două luni.