Negocierile Alianţei Sed Lex cu ministrul Economiei au eşuat, sindicaliştii vor declanşa greva

"Marţi vom stabili cu ceilalţi colegi ai noştri de la Cluj care sunt acţiunile viitoare. Sunt câteva federaţii care nu au făcut greva de avertisment, iar acţiunea noastră va fi comună, astfel că e posibil ca joi să declanşăm împreună greva de avertisment", a precizat Vasile Marica.

Liderul Sed Lex a mai spus că ministrul Economiei nu a oferit la discuţiile de luni niciun procent cu care ar putea fi majorate salariile funcţionarilor publici, spunând doar că nu poate oferi 50 la sută, atât profesorilor, cât şi celorlalţi bugetari.

Reprezentanţii Alianţei Naţionale a Sindicatelor Bugetarilor Sed Lex s-au întâlnit, luni după-amiază, cu ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, pentru a negocia majorările salariale cerute de sindicalişti.

Funcţionarii publici afiliaţi la Sed Lex au cerut majorarea salariilor cu 50 la sută de la 1 ianuarie 2009, liderul sindicatului, Vasile Marica, spunând că, aşa cum salariile profesorilor s-au majorat cu peste 50 la sută, la fel şi salariile funcţionarilor publici trebuie să crească.

Totodată, Marica declara, săptămâna trecută, că peste 100.000 de funcţionari publici afiliaţi la Sed Lex şi la Federaţia din Administraţia Locală Cluj vor intra, joi, 9 octombrie, în grevă generală, blocând activitatea din trezorerii, case de pensii, primării, tot ceea ce înseamnă birouri şi ghişee.

Şi membrii Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici din Instituţiile de Control s-au întâlnit, luni, cu reprezentanţii Ministerului Economiei şi Finanţelor.

Preşedintele Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici din Instituţiile de Control, Sebastian Oprescu, a declarat că în urma discuţiilor de luni cu reprezentanţii Ministerului Economiei şi Finanţelor (MEF) nu s-a ajuns la niciun rezultat privind cererea lor de majorare a salariilor cu 50 la sută, astfel că joi vor intra în grevă de avertisment între orele 8.00 şi 10.00, iar între 10.00 şi 13.00 vor picheta sediul Guvernului.

Sebastian Oprescu a mai spus că marţi se vor întâlni din nou cu reprezentanţii MEF pentru a continua discuţiile privind, pe de o parte, creşterile salariale şi, pe de altă parte, protecţia funcţionarilor publici din instituţiile de control.

"Numai apariţia actelor normative care să reglementeze protecţia funcţionarilor publici din instituţiile de control şi o lege unică de salarizare a bugetarilor ar putea opri protestele noastre. Reprezentanţii Ministerului Finanţelor nu au avut mandat, la întâlnirea de luni, pentru a oferi o anume creştere salarială, astfel încât va continua discuţia marţi", a precizat liderul sindical.

De asemenea, Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie (FNSA) a trimis o scrisoare premierului Călin Popescu Tăriceanu, preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi Senatului, Bogdan Olteanu şi Nicolae Văcăroiu, în care cer majorarea salariilor pentru toate categoriile de bugetari.

"În caz contrar, considerăm că organele de decizie ale statului instituie un regim discriminatoriu între diferitele categorii de bugetari, contrar prevederilor constituţionale, obligându-ne, astfel, să acţionăm în consecinţă, prin toate mijloacele sindicale de care dispunem", preciza FNSA.

Federaţia Naţională a Sindicatelor TESA din Unităţile Sanitare şi Balneare din România a ameninţat cu proteste la începutul lunii viitoare, dacă solicitările privind creşterea salariilor personalului tehnic economic administrativ şi auxiliar cu 60 la sută, de la 1 noiembrie, nu le vor fi soluţionate.

Şi Federaţia Sanitas cere o majorare salarială de "50, 60 la sută" pentru personalul medico-sanitar, de specialitate, auxiliar, tehnic şi administrativ din domeniul sănătăţii, urmând să se întâlnească marţi cu ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, pentru a discuta pe această temă.

Colegiul Medicilor din Romania (CMR) a anunţat, duminică, că va solicita creşterea salariilor medicilor dacă măsura măririi salariilor profesorilor, a funcţionarilor publici şi a altor categorii sociale va fi aplicată.

Premierul Călin Popescu Tăriceanu a declarat, luni, că majoarea salariilor pentru toţi bugetarii la nivelul solicitat ar necesita cheltuieli bugetare totale de 10 miliarde de euro, care ar putea fi acoperite doar prin aplicarea unui impozit suplimentar de 2.000 euro pentru fiecare dintre cei cinci milioane de salariaţi.

El a arătat însă că impactul final al majorărilor salariale nu poate fi deocamdată calculat, deoarece o astfel de măsură va avea efecte indirecte şi în cazul angajaţilor din sectorul privat, care vor solicita de asemenea creşteri salariale.

Tăriceanu a amintit că o eventuală majorare salarială nu poate fi efectuată doar pentru profesori, deoarece ar crea o discriminare, ci va trebui aplicată la nivelul tuturor categoriilor sociale finanţate de la buget.

Premierul a discutat, luni, despre efectele majorărilor salariale cu guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, şi a anunţat la finalul întâlnirii că îşi menţine poziţia conform căreia solicitările de creştere salarială la un nivel necorelat cu indicele de productivitate nu pot fi finanţate.

Camera Deputaţilor a aprobat marţi, în unanimitate, o ordonanţă care prevede creşterea cu 50 la sută a salariilor personalului din învăţământ. Camera este for decizional în privinţa acestui act normativ.

Problemele determinate de decizia Camerei Deputaţilor de majorare cu 50 la sută a salariilor cadrelor didactice au fost discutate sâmbătă, la Palatul Victoria, de şeful Guvernului cu miniştrii implicaţi. La sfârşitul şedinţei, Tăriceanu a anunţat că Guvernul va sesiza Curtea Constituţională în legătură cu un posibil conflict între Executiv şi Legislativ provocat de decizia Camerei Deputaţilor şi că se va consulta cu guvernatorul BNR pe tema efectelor acestei majorări salariale.

El a precizat că i-a transmis preşedintelui Traian Băsescu un document în acest sens, în care informează asupra încălcărilor prevederilor constituţionale prin legea adoptată în Parlament, şi că, luni, se va consulta şi cu guvernatorul Băncii Naţionale a României pe tema efectelor deciziei Parlamentului de majorarea salariilor.

Premierul a arătat că majorările de salarii solicitate nu pot fi acoperite de la buget fără a se renunţa la anumite investiţii şi că acceptarea unor astfel de revendicări ar determina creşterea inflaţiei.

Potrivit calculelor ministrului Economiei şi Finanţelor, o creştere generalizată a salariilor bugetare cu 50 de procente ar echivala cu un deficit consolidat de 7% din PIB anul viitor sau cu anularea tuturor investiţiilor din aceste sectoare.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a apreciat la sfârşitul săptămânii trecute, la un seminar organizat de Academia Română, că scăderea competitivităţii produselor româneşti, ca urmare a creşterii mai rapide a salariilor decât a productivităţii, va atrage, în mod inevitabil, deteriorarea balanţei comerciale, şi în final deprecierea cursului valutar.

El a atenţionat că majorarea salariilor peste sporul de productivitate a muncii nu este sustenabilă şi nu duce la un nivel de trai mai ridicat, ci dimpotrivă, la unul mai scăzut, iar apropierea alegerilor a dus în ultima vreme la promisiuni fără acoperire şi chiar la legiferarea unor măsuri de natură să afecteze semnificativ echilibrele macroeconomice.

Sindicaliştii din educaţie au anunţat că vor depune, luni, în instanţă, o acţiune împotriva premierului Călin Popescu Tăriceanu, ministrului Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, şi ministrului Educaţiei, Cristian Adomniţei, privind declaraţiile făcute de aceştia despre majorarea salariilor bugetarilor.

"Cei trei promovează o altfel de mineriadă şi vom începe popularizarea, în fiecare unitate şcolară, şi în colegiile unde aceştia candidează. Iar, pe de altă parte, pregătim acţiuni de protest, în cazul în care legea (privind majorările salariale ale cadrelor didactice - n.r.) nu va fi promulgată", a declarat, luni, preşedintele executiv al Federaţiei "Spiru Haret", Marius Nistor, la Consiliul Naţional al CNSLR Frăţia.