Isărescu: BNR este obligată să adopte o poziţie publică atunci când economia este în pericol

"Preocuparea BNR nu se referă la un domeniu sau altul, ci la un nivel general al salariilor, dar trebuie să reacţionăm la o decizie dacă are darul să declanşeze o avalanşă de creşteri salariale şi o spirală inflaţionistă, cum se pare că tinde să se întâmple în România", a spus Isărescu, după întâlnirea cu premierul Călin Popescu-Tăriceanu.

El a reiterat că Banca Naţională încearcă să rămână neutră din punct de vedere politic, şi nu intră în programe de guvernare, dar prin atribuţiile sale, şi ale oricărei bănci centrale din Uniunea Europeană, trebuie să ia poziţie când sunt afectate echilibrele macroeconomice.

"Vrem să stăm cât mai neutri, dar când dezechilibrele stau la colţul nostru, BNR nu că are dreptul, dar are şi obligaţia să spună ce este periculos", a adăugat Isărescu.

El a arătat că, potrivit calculelor făcute de Guvern, o majorare generalizată cu 50% a salariilor bugetarilor ar presupune o impozitare a fiecărui român cu 2.000 euro în plus.

"Nu sfătuim pe nimeni ca măsuri de creştere a salariilor să fie adoptate acum pe baza unor măsuri fiscale încă necunoscute", a mai spus Isărescu.

Guvernatorul băncii centrale crede că, deşi prin creşterea impozitării, bugetul ar putea să suporte un asemenea efort, s-ar crea dezechilibre cu impact foarte negativ în structura cheltuielilor.

Potrivit lui Isărescu, în România ponderea salariilor în buget este una din cele mai ridicate, dacă nu cea mai ridicată, din Uniunea Europeană.

"La acelaşi deficit bugetar, în situaţia în care creşterile salariale ar fi compensate de impozitare, ar exista un surplus de inflaţie, fără să vorbim de celelalte necazuri asupra economiei. Bugetele viitoare şi, repet, nu intrăm în programe de guvernare, ne limităm la observaţii pur economice, trebuie să acorde o pondere mai mare domeniilor în care România este în blocaj", a adăugat Isărescu.

Oficialul băncii centrale a precizat că România are nevoie de un buget echilibrat care să se ocupe atât de investiţii în infrastructură, dar şi de salariile bugetarilor, într-o manieră rezonabilă care să stimuleze în continuare consumul.