Constituţionalitatea legii privind majorarea pensiilor pentru grupele I-II, judecată în 15 octombrie

Deputaţii au adoptat, în luna septembrie, cu 173 de voturi "pentru", 35 de voturi "împotrivă" şi şapte abţineri, o iniţiativă legislativă privind majorarea pensiilor pentru grupele I şi a II-a de muncă, de la 1 ianuarie 2009. Iniţiativa legislativă modifică Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare. Proiectul de lege a fost depus în 29 septembrie la Secretariatul general al Camerei Deputaţilor pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constituţionalităţii.

Votul a fost precedat, însă, de dispute între deputaţii PNL, PDL şi PSD.

Deputatul PNL Horia Uioreanu a solicitat scoaterea de pe ordinea de zi a iniţiativei pe motiv că nu întrunit condiţiile procedurale pentru a fi dezbătut şi votat de plen, dar preşedintele Comsiei pentru muncă, democrat-liberalul Gheorghe Brabu, a declarat că nu există motive de scoatere de pe ordinea de zi a proiectului pentru modificarea şi completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

În cele din urmă, proiectul a fost supus votului, fiind adoptat cu 173 de voturi "pentru", 35 de voturi "împotrivă" şi şapte abţineri.

Conform propunerii legislative adoptate de Parlament, "pensionarii sistemului public şi asiguraţii care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupe superioare de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, precum şi cei care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii de muncă speciale sau deosebite, beneficiază de majorarea punctajelor realizate în perioadele respective, după cum urmează: cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa I de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau locuri încadrate în condiţii speciale şi cu 25% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri din grupa a II-a de muncă sau în locuri încadrate în condiţii deosebite".

Reclacularea pensiilor stabilite anterior intrării în vigoare a acestei legi se efectuează din oficiu de Casa Naţională de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale şi se acordă beneficiarilor începând cu data de 1 ianuarie 2009, mai prevede proiectul.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în luna aprilie, iar Camera Deputaţilor este forul decizional.

Nemulţumit de adoptarea legii, Guvernul a sesizat, săptămâna trecută, Curtea Constituţională în cazul iniţiativei de majorare a pensiilor pentru grupele I şi II de muncă, motivând că nu au fost prevăzute fondurile necesare şi sunt prevăzute elemente discriminatorii.

"Considerăm că suntem total în afara legii. Actul normativ nu respectă Legea pentru modificarea şi completarea Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii şi determină o creştere a punctului de pensie pentru grupele I şi II făr a fi stabilite sursele bugetare", spunea şeful SGG, Gabriel Berca.

El a amintit că, potrivit Constituţiei, nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei bugetare.

"Nefiind stabilită sursa de finanţare, Consiliul Legislativ a dat un aviz negativ. Guvernul a înaintat în acest sens o sesizare Senatului cu un punct de vedere foarte bine clarificat, dar nu s-a ţinut cont de el",a arătat secretarul general al Guvernului.

Berca a apreciat că majorarea pensiilor pentru grupele I şi II de muncă la nivelul decis în Parlament necesită fonduri de aproximativ 2,7 miliarde lei anual, pentru care nu este prevăzută şi sursa aferentă.

Oficialul guvernamental a arătat că există şi un cost suplimentar cu privire la personalul de execuţie de la Casele de Pensii, care de asemenea nu a fost prevăzut, de 1,98 milioane lei anual.

"Acest act creează discriminări şi pentru că drepturile persoanelor care au exercitat activităţi încadrate în grupele de muncă I şi II înainte de 1 aprilie 2004 sunt extinse şi la alte categorii sociale care au desfăşurat activităţi şi după această perioadă. Această iniţiativă este a unui grup de senatori şi deputaţi PD-L, dar văd şi semnătura unui om care a condus Ministerul Muncii, Gheorghe Barbu. E un om care ar trebui să fie mult mai responsabil când semnează astfel de documente, pentru că ştie ce înseamnă să nu ai o prevedere bugetară la cheltuieli de asemenea anvergură", arăta Berca.

Luni, Curtea a stabilit termenul de dezbatere a excepţiei pentru 15 octombrie.