Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere video"Să nu speraţi vreodată de la un guvernator, oricare ar fi acela, să vă sfătuiască să economisiţi în altceva decât în moneda naţională", a spus Isărescu, la o lansare de carte la Academia Română, răspunzând unei întrebări privind modul în care trebuie să economisească românii.
El a arătat că în Statele Unite, toate categoriile, începând cu guvernul, populaţia şi în cele din urmă companiile au ajuns treptat debitori neţi.
"Când o ţară nu economiseşte este greu să mai credem în capacitatea ei de a influenţa economia mondială. E greu să-mi imaginez prea curând un ministru de finanţe din Statele Unite care să spună precum cel din urmă cu 20 de ani: «dolarul este moneda noastră şi problema voastră»", a mai spus Isărescu.
Guvernatorul băncii centrale apreciază că şocul crizei financiare este destul de puternic pentru a schimba configuraţia lumii, dar este rezervat în ceea ce priveşte un verdict asupra capitalismului de tip anglo-saxon.
Totuşi, Isărescu recunoaşte că există o anumită satisfacţie a Europei Continentale care pune accent pe sistemul bancar şi mai puţin pe finanţarea din pieţe de capital.
El a precizat de altfel că, în România, criza financiară s-a resimţit cel mai puternic pe piaţa de capital, unde "bursa de la Bucureşti s-a prăbuşit".
Guvernatorul BNR a mai explicat că supravegherea bancară pleacă de la regula potrivit căreia activitatea bancară este una probabilistică, având un grad mare de risc.
"Chiar dacă toate riscurile sunt avute în calcul, sunt de acord cu afirmaţia că şi dacă toate riscurile sunt luate în calcul nu poţi de-a lungul unui secol să eviţi 2-3 crize bancare", a mai spus Isărescu.
Revenind la situaţia României, oficialul băncii centrale recunoaşte că pentru ţările mici există mai multe riscuri.
"Ba sunt trase de urechi de profesori, respectiv agenţiile de rating, care eşuează în alte părţi şi îşi îndreaptă atenţia spre elevii nedisciplinaţi, ba intră între plăcile tectonice sau importă şocuri externe. Totuşi, noi avem mai multe premise să scăpăm de această criză", a arătat Isărescu.
El a explicat că România are mai multe pârghii de corecţie, făcând comparaţia cu ţările care au regim de curs fix.
Totuşi, Isărescu a reiterat că fără un mix adecvat de politici, România nu va putea avea o dezvoltare echilibrată pentru care ar mai fi nevoie de alte două premise, respectiv absorbţia bună a fondurilor europene şi flexibilitate mai mare a sistemului economic.
Oficialul BNR a mai reluat şi problema întăririi politicii monetare în perioade electorale pentru a compensa relaxări fiscale sau salariale, arătând că aceste corecţii au eficienţă doar pe termen scurt.
"Politică monetară tare combinată cu o politică salarială relaxată poate fi ca un bumerang, pentru că ambele vor eroda competitivitatea economiei", a mai arătat Isărescu.
