CC a decis că sunt neconstituţionale prevederi din Regulamentele Senatului şi Camerei

Curtea Constituţională (CC) a decis, miercuri, că sunt neconstituţionale prevederi din Regulamentele Senatului şi Camerei Deputaţilor referitoare la majoritatea cu care se aprobă urmărirea penală a miniştrilor parlamentari.

CC a stabilit că sunt neconstituţionale articolul 155, alineatul 3, din Regulamentul Camerei şi articolul 150, alineatul 3, din Regulamentul Senatului, prevederi care sunt suspendare în urma deciziei Curţii.

Curtea explică, într-un comunicat remis, agenţiei MEDIAFAX, că în privinţa dispoziţiilor articolului 155, alineatul 3, din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin hotărârea Camerei Deputaţilor 8 din 24 februarie 1994, potrivit cărora cererea privind punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului "se adoptă cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor".

Curtea a constatat că această prevedere contravine articolului 76, alineatul 2, din Constituţie care stabilindfăd reguli esenţiale procedurii legislative perevede că "legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecaare Cameră".

Din aceleaşi considerente, Curtea de declarat neconstituţional şi textul articolul 150, alinetul 3, din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului 28 din 24 octombrie 2005, care prevede că "hotărârea" privind urmărirea penală a membrilor Guvernului "se adoptă cu votul majorităţii senatorilor"..

Potrivit articolului 147, alineatul 1, din Constituţie, dispoziţiile din Regulamente constatate ca fiind neconstituţionale îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale, dacă în acest interval, Parlamentul nu pune de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile legii fundamentale.

Pe durata acestui termen dispoziţiile constate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.

PDL a atacat Regulamentul Senatului la Curtea Constituţională, solicitând ca începerea urmăririi penale împotriva miniştrilor senatori să se facă nu cu majoritatea voturilor tuturor senatorilor, ci cu majoritatea celor prezenţi la şedinţă.

Preşedintele democrat-liberal, Emil Boc, a criticat prevederile articolului 150, alineatul 3 din Regulamentul Senatului, care prevede că cererea de urmărire penală se adoptă cu votul majorităţii tuturor senatorilor. El a arătat că, din totalul de 137 senatori, trebuie să fie prezenţi la şedinţă minimum 69 dintre ei, cererea de începere a urmăririi penale fiind aprobată doar dacă toţi cei 69 votează pentru ea.

"Propunerea PDL este ca cererea de începere a urmăririi penale să fie aprobată cu votul majorităţii simple a celor prezenţi", a explicat Boc, arătând că astfel va fi nevoie de doar 35 de voturi pentru încuviinţarea cererii de urmărire penală, în condiţiile în care cvorumul de şedinţă este 69 de senatori.

Emil Boc a precizat că articolul 76, alineatul 2 din Constituţie prevede că legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii celor prezenţi, astfel că şi cererea de începere a urmăririi penale trebuie să se facă tot prin această măsură, deci cu 35 de voturi, nu cu 69.

"Prin acest demers, dorim să uşurăm mecanismul de ridicare a imunităţii şi să facilităm începerea urmării penale împotriva senatorilor miniştri", a explicat liderul PDL.

Conform articolului 76, alineatul 2 din Constituţie, "legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră".

O sesizare similară, dar privind Regulamentul Camerei Deputaţilor, a fost transmisă anterior Curţii Constituţionale, tot de către PDL.

În 9 iulie, Curtea Constituţională (CC) a amânat pentru 17 septembrie discutarea sesizării PDL în legătură cu prevederea din Regulamentul Camerei Deputaţilor privind punerea sub urmărire penală a miniştrilor-parlamentari, precizând că nu împiedică Parlamentul să continue soluţionarea cererilor primite.

Cu privire la sesizarea referitoare la neconstituţionalitatea dispoziţiilor art.155 alin.(3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, formulată de un număr de 52 de deputaţi în temeiul art.146 lit.c) din Constituţie, Curtea Constituţională a decis să amâne dezbaterea, ca urmare a cererii preşedintelui Camerei Deputaţilor prin care s-a solicitat acordarea unui "termen rezonabil în care factorii constituţionali să poată exprima un punct de vedere", informa CC.

În acest sens, în adresa transmisă preşedintelui Curţii Constituţionale de către preşedintele Camerei Deputaţilor se arată: "… în vederea emiterii acestui punct de vedere, lucrăm actualmente la studierea stenogramelor dezbaterilor parlamentare succesive desfăşurate în ultimii 18 ani, care au avut ca obiect revizuirea Constituţiei, precum şi la studierea deciziilor succesive ale Curţii Constituţionale care au avut ca obiect constituţionalitatea Regulamentului Camerei Deputaţilor".

În sprijinul acestei solicitări se mai subliniază: "Parlamentul, Camera Deputaţilor, se află în vacanţă şi se va întruni, potrivit Constituţiei, la începutul lunii septembrie, ca atare, o eventuală decizie a Curţii Constituţionale va putea deveni aplicabilă efectiv, abia peste două luni. În aceste condiţii, aceasta nu va impieta în nici un fel asupra desfăşurării actului de justiţie aflat în curs, chestiune care, sunt convins, vă preocupă la fel de mult ca şi pe mine".

În ceea ce priveşte procedura de urmărire penală a miniştrilor parlamentari, amânarea dezbaterilor Curţii Constituţionale asupra prevederilor regulamentare criticate ca fiind neconstituţionale nu împiedică Parlamentul să continue soluţionarea cererilor ce i-au fost adresate, preciza sursa citată.

Preşedintele PDL Emil Boc a susţinut că este neconstituţional Regulamentul Camerei Deputaţilor privind punerea sub urmărire penală a miniştrilor-parlamentari cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul deputaţilor.

Emil Boc a arătat că această prevedere din Regulamentul Camerei Deputaţilor este neconstituţională întrucât, pe de o parte, în Constituţie se spune foarte clar că legile ordinare şi hotărâririle să adoptă cu votul majorităţii celor prezenţi, iar pe de altă parte este profund neconstituţional şi din perspectiva faptului că preşedintele României poate fi suspendat din funcţie cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, iar un ministru parlamentar nu poate ajunge în faţa justiţiei decât cu o majoritate de două treimi.

Sesizarea PDL către Curtea Constituţională a survenit lipsei de cvorum la votul asupra cererilor de începere a urmăririi penale a lui Adrian Năstase şi Miron Mitrea, exprimându-şi votul doar 208 deputaţi, în şedinţa Camerei Deputaţilor din 24 iunie.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, anunţase anterior votului că pentru a se întruni cvorumul era necesară prezenţa a 220 de deputaţi. Deputaţii s-au exprimat, prin vot secret, cu bile, asupra solicitărilor DNA de începere a urmăririi penale a social-democraţilor Miron Mitrea şi Adrian Năstase.

Camera Deputaţilor a respins, în 13 august, solicitările DNA de avizare a începerii urmăririi penale în cazurile lui Miron Mitrea şi Adrian Năstase.